CONDIMENT - ZAHAR VANILAT ECO 50gr SONNENTOR
Bucurie pentru pofticioșii de dulce!
Beneficii:
-Zahărul vanilat transformă cremele, budincile, biscuiții, prăjiturile, ciocolata și înghețata în delicatese cu gust divin.
Compozitie:
-Zahăr din sfeclă Ecologic -94%
-Vanilie măcinată Ecologic -6%
Rolul componentelor:
Sfecla de zahăr - Zaharul din sfeclă este obținut din rădăcina cărnoasă din. Este o plantă comercială. 30% din producția de zahăr din lume este obținută din sfeclă de zahăr. Sfecla de zahăr conține o mulțime de vitamine și minerale. Consumul de sfeclă de zahăr este sănătos atunci când nu este excesiv. Sfecla de zahăr conține vitamine A, B, C și P, precum și minerale precum potasiu, sodiu, magneziu, fosfor, zinc, fier, calciu, brom și cupru.
Datorită acumulării în jurul țesutului și articulației, care împiedică absorbția unor cantități mari de calciu, previne, de asemenea, artrita, sfecla de zahăr contribuie, de asemenea, la prevenirea acestor depozite datorită alcalinului conținut în apa sa.
Vitamine conținute în sfecla de zahăr; A, C, E, K, B1, B2, B6, P
Minerale în sfeclă de zahăr; Proteine, carbohidrati, fibre alimentare, grasimi, folati, nisain, piridoxina, riboflavina, tiamina, calciu, cupru, fier, mangan, liliac, ne si bet caroten.
Conține ulei, iod, cupru, potasiu, calciu și conținut de magneziu, alături de B1, B2, B6 și astfel de vitamine, care sunt incluse în conținutul de sfeclă de zahăr, care va fi utilizat împotriva anemiei, care apare atunci când nivelul de hemoglobină din sânge scade. În același timp, sfecla de zahăr, care este foarte bogată în niacină, te ajută prin prevenirea afecțiunii care provoacă anemie datorită tuturor acestor vitamine și minerale.
Diverse studii au relevat faptul că sfecla de zahăr reduce nivelul colesterolului rău (LDL) și crește nivelul de colesterol bun (HDL) datorită fibrelor din ea. În același timp, prezența betainei scade nivelul de homocisteină, ceea ce poate fi dăunător vaselor de sânge. Consumând sfeclă în mod regulat, bolile cardiovasculare pot fi prevenite și riscul de atac de cord și accident vascular cerebral.
Sfecla de zahăr are efecte pozitive asupra sistemului digestiv. Mai ales eficient diuretic cunoscut ca sfeclă de zahăr, balonare și edem Ajută la reducerea afecțiunilor sistemului digestiv, cum ar fi.
În același timp, sfecla de zahăr, care este o soluție naturală a problemei constipației, are mari beneficii pentru sistemul digestiv.
Acidul lipoic din sfecla de zahăr joacă un rol în scăderea nivelului de glucoză. De asemenea, se știe că sfecla de zahăr este un tip de antioxidanți care crește sensibilitatea la insulină. Datorită acestei caracteristici a sfeclei de zahăr, aceasta ajută la prevenirea fluctuațiilor diabetului.
Printre beneficiile sfeclei de zahăr, în special problema anorexiei Cel mai izbitor beneficiu al vieții este caracteristica sa apetisantă.
Din acest motiv, persoanele cu probleme de anorexie au experiență prevenirea pierderii în greutate Pentru consumul de sfeclă de zahăr este recomandat.
Beneficiile sfeclei de zahăr în timpul sarcinii sunt susținute de cercetări. Sfecla de zahăr conține cantități bune de folat, ceea ce o face o sursă bună de hrană pentru femeile însărcinate, deoarece ajută la dezvoltarea coloanei vertebrale și a creierului copilului. Deficitul de folat poate duce la diverse anomalii numite defecte ale tubului neural. Cu toate acestea, în timp ce consumul nu trebuie să fie excesiv.
Vanilla planifolia, sursa binecunoscutei păstăi de vanilie, este o orhidee căţărătoare, nativă în pădurile tropicale din Mexic, cu tulpina groasă, suculentă, şi frunze ascuţite, groase, netede şi cu marginile întregi, garnisite cu numeroase rădăcini aeriene; florile apar în grupuri axilare având culoare galben-pal cu structura caracteristică orhideelor; fructul este o păstaie lungă, pendentă, şi care uscată şi anume tratată devine binecunoscutul baton de vanilie din comerţ.
Denumirea Vanilla derivă din cuvântul spaniol „vanilla” care însemnă „mică păstaie”. Vanilia a fost folosită printre popoarele din Mexic din vremuri imemoriale, ca aromatizant pentru dulciurile lor, şi făcută cunoscută pentru Lumea Veche de către cuceritorii spanioli. Istoricul spaniol Hernandez, o descria sub denumirea botanică de Aracus aromaticus, menţionând, de asemenea, denumirea sa mexicană – Tlilxochitl. Clusius, în 1602 o denumea Lobus oblongus aromaticus. Denumirea generică a plantei a fost stabilită în 1752, de către Plumier, iar denumirea actuală a speciei pe care o găsim în comreţ (Vanilla planifolia), în 1808 de către Andrews. Astăzi planta este cultivată în multe zone calde ale Globului precum Brazilia, Honduras, Java, Africa şi Indiile de Vest.
Din punct de vedere medicinal, vanilia este considerată un stimulent aromatic. Se consideră că este carminativă, înviorează mintea, previne somnul, creşte energia musculară şi este utilă, sub formă de infuzie, în stări de iritaţii nervoase, reumatism, şi forme uşoare de febră. Este considerată afrodisiacă şi cel mai mult folosită în parfumerie, şi pentru aromatizarea unor produse farmaceutice precum tincturile, siropurile, unguentele.
În medicina românească din mijlocul secolului trecut, vanilia era folosită îndeosebi datorită proprietăţilor sale afrodisiace, afirmându-se că aceasta „stimulează înclinaţiunile sexuale”.
Aroma caracteristică a vaniliei este dată în principal de prezenţa unui principiu cristalin, vanilina (m-methoxip-oxibenzaldehida), care nu există în păstăile verzi, dar se formează în timpul procesului de maturare printr-o serie de reacţii enzimatice. Se găseşte şi în multe alte plante, fiind sintetizată artificial pentru prima dată din coniferină, o glucozidă care se găseşte în cambiul arborilor de pin; la începutul secolului XX se fabrica pe larg din uleiul de cuişoare, printr-o serie de reacţii chimice, pornind de la eugenol. Alţi constituenţi raportaţi, prezenţi în păstaia de vanilie, sunt acidul vanilic, anisaldehida, acidul hidroxi benzoic, acidul anisic, anisil alcoolul, precum şi acid caproic, vitispirane, eugenol, fenoli, fenol eter, compuşi carbonilici, esteri, benzil eter, lactone, 25% carbohidraţi, 15% grăsimi, B complex, săruri minerale precum cele de magneziu, calciu, zinc, mangan, potasiu şi fier care constituie până la 6 procente.
În prezent, vanilina este folosită extensiv ca agent aromatizant în produsele alimentare, băuturi, parfumerie şi industria farmaceutică.
Pe de altă parte, vanilina a fost ştiinţific evaluată, în studii pe culturi de celule, raportându-se un efect anticlastogenic (se pare că are abilitatea de a reduce leziunile cromozomiale cauzate de razele X şi lumina UV), de asemenea, efect antimutagenic; s-a documentat faptul că vanilina este un inhibitor eficient al siclizării celulelor roşii din sânge la pacienţi suferind de anemie; s-a recunoscut, de asemenea activitatea afrodisiacă şi s-a determinat şi un efect antioxidant. Recent, s-a reuşit producerea de vanilină în culturile unor diferite tulpini de drojdii.
