Sirop Imunitate cu Miere si Propolis 100 ml Fares

Sirop Imunitate cu Miere si Propolis 100 ml Fares

Ajută apărarea naturală a organismului.
Suport pentru sistemul imunitar.

Beneficii:
-imunostimulator,
-vitaminizant,
-creste rezistența organismului la infecții,
-tonic general,
-ajută apărarea naturală a organismului,
-suport pentru sistemul imunitar.

Recomandari:
- în caz de imunitate scăzută,
-tratamentul preventiv al infecțiilor acute de căi respiratorii superioare,
-adjuvant în perioadele de convalescență.

Compozitie:
-miere de albine min. 63%;
-extracte de: echinacea (Echinaceae herba), fructe de cătină (Hippophae fructus), rădăcină de ginseng (Ginseng radix), sovârv (Origani herba), unghia găinii (Astragalus membranaceous) – min. 35% în proporţie variabilă;
-antioxidant: vitamina C 1%;
-tinctură de coji de portocale (Aurantii pericarpum),
-tinctură de propolis 0,5%;
-uleiuri esenţiale de: lămâie (Citri aetheroleum), portocale (Aurantii aetheroleum), eucalipt (Eucalipti aetheroleum), scorţişoară (Cinnamomi aetheroleum);
-conservant: sorbat de potasiu.

Administrare:
Copii 1-5 ani : 1-3 lingurițe pe zi, cu 30 minute înainte de masă.
Copii 6-12 ani : 4-6 lingurițe pe zi, cu 30 minute înainte de masă.
Copii peste 12 ani și adulți: 2-3 linguri pe zi, cu 30 minute înainte de masă.

O cură obișnuită durează 6-8 săptămâni. Cura se poate repeta după o pauză de 1 lună.
Dozele recomandate asigură necesarul zilnic de vitamina C.

Atentionari:
Contraindicații: nu se recomanda in caz de diabet, hiresensibilitate la oricare din ingredientele produsului.
Sarcină și alăptare: se poate consuma de catre femeile insarcinate si mamele care alapteaza.
Efecte secundare și interacțiuni: la dozele recomandate nu au fost semnalate efecte secundare sau interactiuni medicamentoase.

Rolul componentelor:
Sovarvul este o plantă ierbacee, perenă, cu tulpina ramificată spre partea superioară, înaltă de cc.a 60-80 cm, cu frunzele mici, de 3-5 cm, opuse, ovate, florile dispuse corimbiform la extremitatea ramificaţiilor, cu corola scurtă, roz-violacee. Se recoltează părţile aeriene, în perioada înfloririi, în iulie-august. Planta are un miros aromat, caracteristic.
Plantă medicinală foarte comună în Grecia şi Orient, menţionată de Dioscorides, care scria că, băută cu vin, ajută împotriva muşcăturilor de animale. Scribonius Largo l-a utilizat ca emetic (în doze foarte mari). Conform vechilor scrieri medicale germane, Hildegard 1 spunea că este suficient să fie mâncat sau atins pentru a vindeca lepra. Konrad von Megenberg îl recomandă ca un bun remediu, folosit în general în digestia lentă, constipaţie, boli renale şi hepatice, gălbenare, crampe abdominale ale femeilor, dureri de dinţi, dureri în gât, reumatism, tuse. Alături de usturoi, era recomandat împotriva farmecelor şi a transferului de boli.
În medicina românească de la începutul secolului XX planta era recomandată contra convulsiilor în bolile abdominale feminine, în tulburările circulatorii, inflamaţii ale căilor respiratorii, tuberculoză, astm, epilepsie, digestie insuficientă, stagnări în circulaţia venei porte şi a ficatului, contra icterului, dureril de cap nevralgice, reumatism, retenţie urinară, hidropizie, viermi intestinali.
Şovârvul conţine ≈ 0,5% ulei esenţial cu limonen, borneol, linalool şi mai puţin timol, de asemenea flavone şi compuşi fenil-propanici, compuşi care îi conferă acţiune antiseptică, dezinfectantă şi sedativă fiind indicat în traheite, bronşite. Mai cităm şi acţiune stomahică şi diuretică.
Alte specii de Origanum din zona Mediteraneană, au conţinut ridicat de compuşi fenolici şi se folosesc ca şi condimente.
Origani herba o găsim astăzi în produsele naturiste – ceaiuri, siropuri, tincturi, recomandate în principal pentru tratamentul naturist al afecţiunilor respiratorii sau digestive.
Un studiu recent (2013) prezintă un efect protector al extractului de şovârv împotriva leziunilor genetice cauzate pacienţilor supuşi procedurii medicale de radioterapie, rezultat ce îl recomandă ca remediu naturist cu implicaţii importante pentru aceşti pacienţi.

Catina este un arbust tufos şi spinos originar din Europa şi Asia, înalt de până la 3 m, cu frunze îngust lanceolate pe partea inferioară cu peri argintii. Florile mici, galbene, dispuse în inflorescenţe globuloase, apar înaintea frunzelor. Fructele portocalii, sferice, cu sâmbure tare, se recoltează în perioada august-octombrie, până la primul îngheţ.
Termenul Hippophae derivă din cuvintele greceşti hippo care înseamnă cal, şi phaos care înseamnă lucios. În Grecia antică, fructele de cătină erau date cailor pentru a avea blana lucioasă.
Originea în timp a cultivării şi utilizării cătinei nu este cunoscută, ea a fost utilizată medicinal în China, Mongolia şi Tibet de cel puţin 12 secole pentru multe afecţiuni.
Fructele sunt pe larg folosite în lumea întreagă, putând fi consumate sub formă de sucuri, siropuri, sosuri, jeleu sau marmeladă, sau amestecate cu lapte sau brânză.
În 1988 China a desemnat băuturile din cătina pentru sportivi ca băuturi oficiale pentru atleţii săi la Olimpiada de la Seul. Cosmonauţii ruşi au primit suplimente constând în băuturi pe bază de cătină pentru îmbunătăţirea sănătăţii şi a rezistenţei la stres în spaţiu.
Ca multe alte fructe, şi cele de cătină sunt bogate în vitamine (A, C, E şi K) şi o varietate de bioflavonoide şi carotenoide, alături de o combinaţie de acizi organici care se presupune că contribuie la presupusele proprietăţi anticarcinogenice.
Având efecte tonice, energizante, hepatoprotectoare, de vindecare a rănilor, de stimulare a imunităţii şi antioxidante, fructele de cătină sunt utile ca tonic general, într-o largă varietate de afecţiuni, în boli inflamatorii, pulmonare, afecţiuni hepatice, ulcer stomacal, afecţiuni metabolice, la prevenirea răcelilor, a bolilor cardiovasculare, şi la reducerea efectelor secundare ale tratamentelor în cancer; ajută la vindecarea rănilor şi multor afecţiuni cutanate, susţine sănătatea pielii.
Activitatea antioxidantă este bine documentată şi stă la baza potenţialului anti-îmbătrânire al fructelor de cătină.