Sirop Imunitate F147 250 ml Fares

Sirop Imunitate F147 250 ml Fares

Creşte rezistenţa organismului la infecţii ale aparatului respirator.

Beneficii:
-susţine apărarea naturală a organismului;
-suport pentru sistemul imunitar;
-imunostimulator, creşte rezistenţa organismului la infecţii ale aparatului respirator;
-tonic general cu acţiune psihotonică.

Recomandari:
-imunitate scazuta
-tratamentul preventiv al infecţiilor acute de căi respiratorii superioare
-adjuvant în timpul convalescenţei.

Compozitie:
-zahăr invertit;
-extracte apoase de: echinacea (Echinaceae herba), fructe de cătină (Hippophae fructus), rădăcină de ginseng (Ginseng radix), şovârv (Origani herba), extract de Astragalus membranaceus – min. 35% în proporţie variabilă;
-antioxidant: vitamina C 1%; tinctură de coji de portocale (Aurantii pericarpium);
-ulei esenţial de lămâie (Citri aetheroleum),
-ulei esenţial de portocale (Aurantii aetheroleum),
-ulei esenţial de eucalipt (Eucalypti aetheroleum);
-ulei esenţial de scorţişoară (Cinnamomi aetheroleum);
-conservant: benzoat de sodiu.

Administrare:
Copii 1-5 ani: 1-3 linguriţe pe zi.
Copii 6-12 ani: 4-6 linguriţe pe zi.
Copii peste 12 ani şi adulţi: 3-4 linguri pe zi.

Durata unei cure obişnuite este de 6-8 săptămâni.
A se agita înainte de utilizare.

Atentionari:
Contraindicaţii
Diabet.

Sarcină şi alăptare
Se poate consuma de către femeile însărcinate şi mamele care alăptează.

Efecte secundare şi interacţiuni
nu se recomandă în caz de diabet.

Rolul componentelor:
Sovarvul este o plantă autohtonă, perenă, aromatică, cunoscută şi sub numele de șovârv, măghiran sălbatic, busuioc de pădure. Creşte în fâneţe, livezi, la marginea pădurilor, în locuri uscate, pietroase. Este cultivată şi în grădini, dar pentru terapie se foloseşte planta întreagă, neînflorită, de  sovârv sălbatic – herba origani vulgaris; florile au un miros puternic, dar plăcut datorită uleiul esenţial.
Sovârvul este bogat în principii amare, tanin, ulei esenţial (timol, carvacrol) – substanţe bioactive care îi conferă calităţile şi valoarea terapeutică.
În Transilvania planta este folosită şi pentru vopsit, datorită pigmenţilor naturali şi uleiurilor volatile a căror concentraţie maximă este atinsă în ziua de 22 iulie (Sf. Foca), când este culeasă în acest scop. Pentru efectele terapeutice poate fi culeasă din iunie până în august.
Compoziţia complexă îi conferă acţiune antispastică pe musculatura netedă, fiind bronhodilatatoare, expectorantă, uşor diuretică şi antispastică.
Este recomandată în tratamentul bronşitelor, astmului bronşic, tusei convulsive, fiind antispastică şi  calmantă.

Echinacea are o tradiţie îndelungată în cultura indienilor din ţinuturile Americii de Nord, care o preferau pentru menţinerea sănătăţii în timpul iernii. În acest scop, indienii aplicau cataplasme cu rădăcină, şi consumau ceaiuri de Echinacea. Planta a fost foarte folosită în America până în anii ’40, iar europenii, care au descoperit-o în anii ’30, o folosesc constant şi intens şi astăzi.

Botaniştii au numit-o Echinus (arici de mare) pentru a descrie centrul florii, în formă de con ghimpos. Sute de studii ştiinţifice au dovedit că Echinacea sprijină funcţiile sistemului imunitar.
Echinacea este o plantă perenă, de 100-150 cm înălțime, cu frunze lanceolat ascuțite la vârf și dințate. Florile sunt dispuse solitar la vârfurile ramurilor. Florile tubulare sunt așezate bombat, sub formă de cupă întoarsă, înconjurate de flori ligulate, de culoare roz până la roșu intens. Înfloresc din luna iunie până în octombrie. Speciile de Echinacea sînt originare din nordul Americii, trei dintre ele (E.purpurea, E.pallida, E.angustifolia) prezentînd interes medical.
Folosită încă din vremuri îndepărtate pentru tratarea diverselor infecții și pentru întărirea sistemului imunitar, în zilele noastre extractul de echinaceea este cunoscut și pentru efectele benefice pe care le aduce în caz de gripă, răceală și sindromul oboselii cronice. Planta a fost utilizată în medicina populară a amerindienilor, în special pentru protecţia faţă de infecţiile respiratorii, gripă sau muşcăturile de şarpe. Peste 350 de studii clinice atestă efectele de tip imuno protector al Echinaceei în evoluţia infecţiilor respiratorii, ca şi posibilitatea utilizării ei în profilaxia acestor boli. Se recomandă administrarea preparatelor de echinacea încă de la apariţia primelor semne de boală şi pînă la dispariţia lor. Se utilizează sub formă de infuzie, capsule, sirop, comprimate iar extern intră în compoziția unor creme. Din echinaceea se pot folosi rădăcinile și floarea. Rădăcinile sunt mai des utilizate decât florile. Rădăcinile se obțin de la plante cu vârste mai mari de 4 ani iar florile se culeg când sunt complet deschise.
Echinacea conține substanțe active (polizaharide, alchilamide, flavonoide, uleiuri esențiale) care reduc intensitatea durerii, ameliorează inflamația, grăbesc cicatrizarea leziunilor și au puternic efect antioxidant.