Ceai Digestiv 50 g Fares
Ceai Digestiv D65 50 g Fares
În această combinaţie, fructele de chimion stimulează digestia şi ajută la reducerea flatulenţei.
Prin cumpararea acestui produs se acorda pana la 8 puncte de loialitate. Cosul tau va totaliza 8 puncte care poate/pot fi schimbat(e) intr-un cupon de 0,16 lei.
Ceai Digestiv D65 50 g Fares
În această combinaţie, fructele de chimion stimulează digestia şi ajută la reducerea flatulenţei.
Beneficii:
-susţine o digestie sănătoasă
-contribuie la optimizarea contracţiilor musculaturii netede la nivelul stomacului, intestinelor şi a vezicii biliare
-stimulează secreţia sucurilor gastro-intestinale
-susţine secreţia şi eliminarea echilibrată a bilei în intestin
-favorizează eliminarea gazelor intestinale şi reducerea disconfortului abdominal
-contribuie la înlăturarea senzaţiei de greaţă.
Compozitie:
-fructe de coriandru (Coriandri fructus) 20%,
-fructe de anason (Anisi fructus),
-roiniţă (Melissae herba),
-mentă (Menthae herba) 15%,
-fructe de chimion (Carvi fructus) 10%,
-salvie (Salviae herba),
-rizomi de ghimbir (Zingiberis rhizoma) 5%,
-fructe de cardamom (Cardamomi fructus),
-rostopască (Chelidonii herba).
Administrare:
Peste 1-2 linguriţe amestec de plante se toarnă 200 ml apă clocotită şi se lasă 10-15 minute acoperit, apoi se strecoară.
Se beau 3-4 căni cu ceai pe zi la o jumătate de oră după masă, sau la nevoie.
Durata curei este de 6-8 săptămâni.
Cura se poate repeta după o pauză de o lună.
Atentionari:
Nu se recomandă în caz de în caz de hipersensibilitate la oricare dintre ingredientele produsului.
La dozele recomandate nu se cunosc contraindicaţii.
Sarcină şi alăptare
Acest ceai nu este indicat femeilor însărcinate şi mamelor care alăptează.
La dozele recomandate nu au fost semnalate incompatibilităţi cu medicamentele şi nici efecte secundare.
Dacă aveţi probleme cu balonarea vă recomandăm să reduceţi cât mai mult posibil consumul cărnii grase (inclusiv peşte, mezeluri, cârnaţi), a brânzeturilor grase, prăjelilor, a băuturilor carbogazoase. Evitaţi consumul de alcool, cafea, tutun. Renunţati la felul trei, deoarece dulciurile şi fructele consumate după masă fermentează şi produc balonare. Puteţi însă să le consumaţi după ce digestia mesei anterioare s-a încheiat, ca o gustare de sine stătătoare. Alegeţi legumele cu celuloză fină (roşii, ardei, vinete, morcovi, fasole verde, dovlecei, salată verde) - consumate crude sau preparate (evitându-se fasolea, varza, mazărea), fructele fără coajă, coapte sau preparate termic, carne slabă, brânză slabă, uleiuri vegetale presate la rece, condimente uşoare aromate (pătrunjel, mărar, leuştean, tarhon), supe de legume, paste făinoase, pâine veche de o zi.
Numită şi Melissa, această plantă şi-a primit numele de la mierea parfumată pe care albinele o fac din florile ei: anticii greci credeau că mierea de roiniţă era nectarul, hrana privilegiată a zeilor olimpieni. În Evul Mediu, faimosul medic Paracelsus a numit roiniţa „elixirul vieţii” datorită efectului său calmant asupra inimii.
„Este tonică, [...] ajută digestia; [...] stimulează sistemul nervos pe care îl fortifică şi [...] induce starea de bună dispoziţie.” A. Gautier, Manuel des plantes medicinales, 1822.
Este o plantă medicinală bienală care creşte în soluri cu fertilitate ridicată, mai ales în sud-vestul ţării, dar şi în Banat. Tulpinile bogate ale roiniţei formează tufe înalte. Frunzele sunt lungi şi late, cu peri scurţi şi albi. În scop fitoterapeutic se folosesc frunzele sau planta cu inflorescenţă. Florile au culoare albă sau alb gălbuie. Mirosul seamănă cu cel al lămâiei, iar gustul roiniţei este acrişor.
Roiniţa este utilizată şi în gastronomie, ca şi condiment al preparatelor culinare. Această plantă vine cu o aromă dulce, asemănătoare celei de lămâie e folosită în ceaiurile aromate de plante, în vinuri sau lichioruri, dar şi în unele formule de apă de colonie sau parfumuri datorită uleiului volatil.
Planta are multiple proprietăţi terapeutice. Acţiunea antibacteriană, antivirală şi antifungică este dată de uleiul volatil dar şi de prezenţa unor acizi polifenolcarboxilici precum acid cafeic, clorogenic, rozmarinic. De asemenea, roiniţa stimulează capacitatea mentală, concentrarea şi memoria.
Cea mai râvnită şi controversată acţiune o reprezintă aceea în ameliorarea unor maladii neurovegetative cum este maladia Alzheimer. În urma unui studiu făcut pe pacienţi diagnosticaţi cu Alzheimer în stadiu incipient şi moderat s-a constatat faptul că extractul de roiniţă ar eun efect pozitiv asupra acestor pacienţi în special asupra agitaţiei exacerbate, un efect ala acestei maladii. Studiul a fost efectuat pe o perioadă de 4 luni, de către medici specialişti, în trei centre din Iran iar doza folosită a fost de 60 pic./zi extract de roiniţă.
A fost menţionat în scrierile sanscrite timpurii şi în cărţile mozaice, în Exod, şi apare în faimosul papirus egiptean Ebers. Fructele de coriandru au fost utilizate de evrei şi romani ca medicament, şi ca şi condiment. A fost foarte des menţionat în cartea lui Apicius Coelius (Apicius este o colecţie de reţete culinare romane). Columella (cel mai important scriitor în domeniul agriculturii), în secolul I, apoi Palladius (alt scriitor cu cărţi în domeniul agriculturii) în secolul III, au descris şi îndrumat cultivarea sa.
Medicina populară serveşte coriandru în bolile de stomac de natură inflamatorie, contra diareelor disenteriforme cu tenesme, în durerile articulare, contra viermilor intestinali, pentru sporirea secreţiei lactate etc.
Comisia E recomandă coriandrul în probleme dispeptice, pierderea apetitului.
În fitoterapia franceză este tradiţional utilizat în tratamentul simptomatic al afecţiunilor digestive precum distensia epigastrică, digestie lentă, eructaţie şi flatulenţă; ca tratament adjuvant al componentei dureroase a afecţiunilor digestive funcţionale.
Proprietăţile fructelor de coriandru se datorează în cea mai mare parte uleiului volatil, acesta având ca şi componentă majoră D-linaloolul, urmat de limonen, dar într-o cantitate mult redusă comparativ cu primul, α-pinen, camfor, α-terpineol, p-cimen etc. Datorită combinaţiei de compuşi, uleiul volatil de coriandru dezvoltă la nivel sistemic o acţiune antistres-adaptogenă, imunomodulatoare, armonizantă hormonal şi cardiovascular, dermoregeneratoare, antimicrobiană şi de stimulare generală puternică, la care se adaugă în plan psihic un puternic efect anxiolitic, psihorelaxant şi stimulant al capacităţii de concentrare.
S-au mai efectual studii in vitro care revelează şi o acţiune antioxidantă a fracţiunii polifenolice din fructele de coriandru.