APA – SUBSTANTA INDISPENSABILA VIETII

Deşi mai bine de jumătate din organismul omului este reprezentat de apă, aceasta nu este distribuită uniform în toate compartimentele organismului şi este direct proporţională cu suprafaţa corpului. Pe de altă parte, în funcţie de ţesutul adipos, corpul uman conţine între 55 şi 70% apă. Adultul normal cu ţesut adipos de maxim 22% este constituit din apă în proporţie de 60%. Relaţia dintre apă şi ţesut adipos este invers proporţională, adică cu cât ai mai mult ţesut adipos cu atât va fi mai puţină apă în organism.

Vârsta organismului este un alt factor ce influenţează distribuţia apei. În primele zile de viaţă, organismul uman (adică embrionul uman) conţine peste 90% apă, iar la naştere organismul ajunge să cuprindă doar 70% apă. Ulterior, conţinutul de apă al organismului continuă să scadă, dar se va menţine între anumite limite (58 – 66%).

De asemenea, sexul influenţează conţinutul de apă din organism. De obicei, femeile au un conţinut cu 10% mai redus de apă decât bărbaţii datorită masei crescute de muşchi la bărbaţi şi dispunerea caracteristică a ţesutului adipos la femei.
Volumul de apă din organismul sănătos se păstrează constant, fără variaţii mai mari de 1% din greutatea corpului. Acest fapt este consecinţa unor procese ce se desfăşoară permanent în organism pentru a păstra un echilibru între cantitatea de apă ingerată şi cea eliminată.
Păstrarea acestui proces în echilibru este remarcabilă deoarece cantitatea de apă ingerată pe parcursul unei zile diferă, la fel ca şi cea eliminată. În acest proces intervine sistemul reglator din hipotalamus, rinichii şi unii hormoni (principalul hormon ce intervine în menţinerea echilibrului hidric este vasopresina sau hormon antidiuretic secretat de către hipofiza posterioară). Cantitatea de apă din organism este constantă, dar nu se păstrează o cantitate exactă, volumul de apă oscilând între anumite limite. Dacă aceste limite sunt depăşite apar pierderi de apă sau acumulări în exces, ambele cu consecinţe negative asupra organismului.

Nevoia de apă variază în funcţie de climă, de efortul depus, dar se poate stabili un interval de normalitate: un adult sănătos ce desfăşoară activităţi fizice moderate într-o regiune cu climă temperată are nevoie de 1500 – 2000 ml de apă pe zi.
Nevoile individuale de apă variază în funcţie de climat sau de efort, astfel necesarul de apă creşte cu aproximativ 1 litru datorită climei calde sau efortului intens, iar în caz de febră sau diaree poate creşte cu până la 2 litri. Anumite afecţiuni pot face ca necesarul de apă să crească cu 3 litri.
Dacă necesarul de apă nu este respectat se produc modificări ale echilibrului hidric mai mari de 1 – 2% ce pot conduce la afecţiuni grave sau deces.

Ca și ingestia de apa , pierderile variază în funcţie de factorii externi (climă caldă, efort intens) sau factorii interni (afecţiuni renale, dezechilibre hormonale).
În regiunile cu climat cald, temperaturile ridicate ale aerului sau în timpul efortului fizic intens pierderile de apă cresc. În aceste cazuri se poate ajunge la 2 litri de apă pierduţi prin transpiraţie la fiecare oră.
Apa din sucurile digestive este reabsorbită aproape în totalitate, dar se poate pierde în cantitate apreciabilă prin vomă sau diaree. Apa pierdută prin urină variază, de obicei, cu cantitatea de apă ingerată. Dar, indiferent de volumul de apă ingerat există o cantitate de apă minimă ce se va elimina prin urină (pentru excreţia unor substanţe toxice pentru organism). Prin urină se elimină, în special, ureea şi clorura de natriu. Cantitatea de cele două substanţe excretate depinde de aportul proteic şi sarea din raţia alimentară. Astfel, pentru 100 g de proteine şi 10 g de sare rinichiul va elimina uree şi clorură de natriu împreună cu un volum de minim 600 ml apă.

Atunci când cantitatea de apă ingerată depăşeşte capacitatea organismului de eliminare se produce acumularea apei în exces. În mod normal acumularea în exces a apei în organism nu are loc deoarece hipofiza posterioară şi rinichii asigură echilibrul hidric al organismului.
Condiţiile ce pot duce la exces de apă în organism sunt: secreţie în cantitate crescută de hormon antidiuretic, insuficienţa renală acută, afecţiuni cardiace, ciroză sau exces de lichide ingerate. Consumul în exces al apei poate determina tulburări grave în organism producându-se intoxicaţia cu apă.

Sfatul echipei plantilia.ro – Consumati apa ! Educati-va sa beti zilnic minim 1.5 l de apa. Nu așteptați sa va fie sete pentru a bea apa – senzația de sete este deja un semnal de alarma din partea organismului. Nu ignorati senzația de sete – la un moment dat aceasta va dispărea , dar în schimb vor apare dureri de cap, senzație de oboseala și slăbiciune.

Hidratarea este esentiala – aprox. trei sferturi din organismul nostru este apa !