ZANNA ULEI ESENTIAL DE PORTOCALE 10ML SMART NUTRACEUTICAL

ZANNA ULEI ESENTIAL DE PORTOCALE 10ML SMART NUTRACEUTICAL

Uleiul de portocale are un efect relaxant, dar este mai degrabă înălțător și energizant decât sedativ.

Mirosul uleiului esențial de portocală dulce aduce seninătate, prospețime și căldura în ambient, ajută la relaxare, induce un somn liniștit inclusiv pentru copii. Folosit în amestec cu creme sau loțiuni ajută la detoxifierea și descongestionarea pielii, este un bun tonic în general pentru orice tip de piele, împrospătează și revitalizează pielea.

Modul de întrebuințare în aromaterapie:

• Inhalațiile sunt foarte potrivite pentru tratarea problemelor respiratorii, a răcelilor, gripei și pentru pregătirea tenului în vederea unui tratament cosmetic. Pentru aceasta, se toarnă într-un vas 1L de apă clocotită și se adăugă 3-4 picături de ulei. Vaporii degajați se inspiră stând aplecat peste vas, cu capul acoperit cu un prosop mare.

• Masajul este una dintre cele mai populare metode de utilizare a uleiurilor esențiale. Pentru o sedință de masaj se adaugă 4-6 picături de ulei esențial în aproximativ 10 ml ulei de masaj.

• Baia este o cale foarte plăcută și totodată eficientă de a folosi uleiurile prin relaxarea care o induce apa caldă și prin faptul că porii se dilată, pemișând uleiului să pătrundă prin tegumente.

Uleiurile se adaugă înainte de a începe baia și nu mai devreme, deoarece datorită căldurii ele se evaporează foarte ușor.

Astfel, pentru o baie se pun 4-6 picături de ulei esențial (sau 4-6 picături de amestec) în 2-3 linguri de lapte nedegresat sau 2 linguri de ulei de bază, apoi se toarnă în cadă și se amestecă bine. Baia va dura 10-20 minute.

• O compresă fierbinte este un mod eficient de a trata multe probleme ale pielii, ca de exemplu injecțiile, sau durerile mulsculare de natură reumatică. Cantitatea de ulei depinde de suprafața pielii pe care aplicați compresa: 2 picături pentru suprafețe mici, 6-8 picături pentru suprafețe mari.

• Candela (lampa) odorizantă se folosește pentru a aromatiza camera, pentru a genera o stare de spirit pozitivă, tonică, sau dimpotrivă de relaxare, sau pur si simplu pentru a crea o atmosfera specială.

Pentru aceasta, se pune apă călduță în farfuria candelei, se adaugă 3-5 picaturi de ulei și se aprinde lumânarea.

Rolul componentelor:

Portocal -  arboraş sempervirescent din familia Rutaceae, nativ în Sud-Vestul Asiei, cu trunchiul rotund şi foarte ramificat, acoperit de o scoarţă lucioasă maroniu-verzuie; frunzele ovate, întregi, lucioase, acuminate, netede, acoperite cu glande oleifere foarte mici, străvezii, ce eliberează aroma la frecare; florile mari, albe, foarte aromate; fructele mari, intens luminos colorate, suculente, aromate şi în general cu gust acrişor reconfortant.

Genul Aurantium cuprinde mai mulţi arboraşi sempervirescenţi nativi în China şi India, în prezent complet aclimatizaţi în Sudul Europei şi pe ambele continente ale Americii în zonele calde. Pe lângă cele două varietăţi de portocale (dulci şi amare), genul mai cuprinde lămâile, limele, grapefruit-ul, bergamotele şi citrona (C. medica).

Majoritatea autorilor din ultimele două secole au căzut de acord că, din cauza lipsei totale a altor dovezi, singurul fruct Citrus citat de vechii greci este de fapt fructul „citron” (Citrus medica L.), lămâile şi portocalele fiind introduse în Europa Medievală de către arabi. În drumul cuceririlor lor din Asia şi  Africa, departe de teritoriile influenţate de Imperiul Roman, arabii au devenit familiarizaţi cu portocalele (Citrus aurantium L.) care aparent au fost aduse din India în anii 920 pentru a fi cultivate în Oman, iar de aici au fost duse în Irak, Siria şi Egipt. Pe de altă parte, alţi autori cad de acord asupra faptului că portocalele, lămâile şi limele erau cultivate în Italia încă din secolul I, aceştia bazându-şi afirmaţiile pe mozaicurile şi picturile murale găsite în Pompeii şi Herculaneum.

Cuceritorii spanioli au introdus apoi portocalul în America de Nord, în Georgia şi Florida.

Florile de portocal produc prin distilare o mică cantitate de ulei, cu un parfum remarcabil, utilizat în parfumerie. O oarecare altă aromă se obţine dacă se distilează apa de pe florile de portocal la temperaturi moderate, apa în sine fiind bine impregnată cu ulei volatil aromat. Ambele preparate sunt produse în special în Italia şi Franţa din florile de portocală de Sevilla.

Coaja de portocală conţine un ulei esenţial care poate fi obţinut prin distilare sau presare, fiind folosit în parfumerie şi cofetărie. Coaja de portocal prezintă proprietăţi stimulente, carminative şi tonice, dar este utilizată în principal ca agent aromatizant pentru alimente şi băuturi, fiind, de exemplu, un ingredient primar în Curaçao Liquer. Mai este folosită şi pentru prepararea marmeladei. Foarte mult folosită în Statele Unite ca remediu pentru pierderea în greutate. Decoctul din frunze este tradiţional folosit ca tonic digestiv, sedativ, stimulent al apetitului, în dispepsie şi în curele de slăbire. Uleiul esenţial este folosit ca antispasmodic. Fructul abundă în vitamine şi minerale.

Medicina ştiinţifică românească de la mijlocul secolului trecut utiliza infuzia din frunze pentru proprietăţile sale antispasmodice şi digestive. Florile se preparau sub formă de apă de flori de portocal, aceasta fiind întrebuințată ca antispasmodică (calmantă) şi pentru aromatizarea poțiunilor sau a siropurilor. Cojile constituiau un tonic amar, fiind considerate stomahice şi aromatice, utilizate îndeosebi ca sirop de coji de portocale amare. Esenţa de flori de portocal sau de Neroli (ulei de flori de portocal) intra în prepararea Apei de Colonia (tinctură de esenţă de lămâie compusă).