Coșul tău
Nu mai sunt produse in coșul tău
ULEI ESENTIAL SAUNA-EUCALIPT PROASPAT 10ml SONNENTOR
ULEI ESENTIAL SAUNA-EUCALIPT PROASPAT 10ml SONNENTOR
Răcoritor, curățarea căilor respiratorii.
Prin cumpararea acestui produs se acorda pana la 68 puncte de loialitate. Cosul tau va totaliza 68 puncte care poate/pot fi schimbat(e) intr-un cupon de 1,36 lei.
ULEI ESENTIAL SAUNA-EUCALIPT PROASPAT 10ml SONNENTOR
Răcoritor, curățarea căilor respiratorii.
Administrare: Pentru Uz în Încăperi
ATENȚIE: Lichid și vapori inflamabili.
Poate provoca o reacție alergică cutanată.
Cauzează iritarea pielii.
Poate fi fatală dacă este înghițită și intră în căile respiratorii.
Foarte toxic pentru organismele acvatice cu efecte pe termen lung.
A se ține departe de căldură / scântei / flacără deschisă / suprafețe fierbinți.
Nu fumați.
ÎN CAZUL ÎNGHIȚIRII: Apelați la un CENTRU DE INFORMARE TOXICOLOGICĂ sau la un medic.
Nu provocați vărsături.
A nu se lăsa la îndemâna copiilor.
Păstrați recipientul într-un loc bine ventilat.
Compozitie:
- ulei esential de eucalipt,
- ulei esential de lămâi,
- ulei esential de mentă,
- ulei esential ienupăr.
Ulei esențial natural 100% pur, obtinut din Agricultură Ecologică. certificată și controlată. BIO - ECOLOGIC conform standardului Non-Alimentar al ABG (Austria Bio Garantie)
Rolul componentelor:
Lămâiul este un arbust care se întâlneşte la noi în ţară ca plantă de cultură. Ramurile de lămâi au ţepi, frunze ascuţite la vârf, lucioase, de culoare verde închis.
Frunzele emana miros plăcut când sunt rupte. Florile sunt albe, iar fructul este rotund şi are coaja de culoare galbenă.
lanta conţine, proteine, apă, ulei volatil, flavonoide, adelhide, acid malic, citrat de potasiu, citrat de calciu, vitamina pp, A, D, E, vitamine din grupul, B acid citric, fructoză .
Lămâia are acţiune antiseptică, antioxidantă, astringentă, cicatrizantă, calmantă, diuretică, depurativă, vermifugă, antireumatică, bactericidă, carminativă, febrifugă, tonică şi antiinflamatoare.
Sub formă de infuzie, decoct, suc de lămâie sau ca atare este recomandată în caz de hipertensiune arterială, paraziţi intestinali, stări febrile, inflamaţii, boli gastrointestinale, stări de greaţă, boli hepatice, boli ale aparatului respirator, cefalee, convalescenţă, litiază urinară, litiaza biliară, boli reumatice, gută, epitaxis, icter, obezitate.
Este indicată şi în curele de slăbire, deoarece contribuie la arderea grăsimilor.
Sub formă de gargară, spălături şi băi locale, lămâia este benefică în cazul aftelor bucale, blefarite, glosite, herpes, negi, veruci, pistrui, întepături de insecte, plăgi, seboree sau stomatită.
În cantităţi mari, sucul de lămâie poate cauza greaţă, diaree, crampe abdominale şi leziuni ale mucoasei gastrice, de aceea este contraindicat în cazul în care aveţi ulcer sau gastrită.
Dacă beţi multă apă cu lămâie şi aveţi probleme cu stomacul, în timp s-ar putea să simţiţi arsuri sau să deveniţi predispus spre apariţia refluxului gastric.
Consumul de lămâi este contraindicat persoanelor care suferă de afecţiuni renale, biliare sau digestive.
Sucul de lămâie albeşte dinţii - se pune un amestec în părţi egale de suc de lămâie şi apa cu care se clătesc dinţii.
Lămâia se foloseşte în diverse măşti atât singură cât şi în combinaţie în diverse amestecuri (cu miere, suc de fructe, de legume, ou, plante etc. ), având efect dezinfectant, regenerant, contra ridurilor.
În cazul tenurilor grase se aplică suc de lămâie de două sau trei ori pe zi ,se lasă să se usuce timp de 15-20 min, după care se curăţă cu apă călduţă. Astfel, se reglează secreţia de sebum şi are loc vitaminizarea pielii .
Pentru îndepărtarea punctelor negre de pe faţă se masează faţa seara şi nu se clăteşte până dimineaţa iar efectul este miraculos şi punctele negre dispar ca prin minune.
Pentru îndepărtarea mătreţii se masează părul cu suc de lămâie, se lasă de seara până dimineaţa apoi se clăteşte iar părul devine strălucitor şi sănătos.
Eucaliptul este un arbore foarte înalt (ajunge până la 140 m înălţime), originar din Tasmania. Frunzele sunt persistente, simple, cele tinere sesile, ovate, subţiri, iar cele mature alterne, peţiolate, falciforme. Mezofilul frunzelor conţine buzunare secretoare de ulei esenţial. Ca produs vegetal se utilizează frunzele mature recoltate tot timpul anului sau în perioada aprilie-septembrie.
Denumirea de Eucalyptus înseamnă „bine acoperit”, referindu-se la capacul mic ce acoperă mugurele înainte de înflorire.
Se spune despre eucalipt că este cel mai util arbore din lume. Aborigenii din continentul Australian îl priveau ca pe o plantă medicinală ce vindecă tot.
Genul Eucalyptus cuprinde cca. 300 de specii cu 700 de varietăţi, fiind utilizate pentru orice de la fabricarea hârtiei, mulci, combustibil, ca lemn de esenţă tare, pentru asigurarea umbrei, şi ca protector în calea vânturilor până la ajutor în lupta împotriva malariei. Sistemul său radicular extins absoarbe o cantitate mare de apă, motiv pentru care a fost cultivat în zonele infestate de malarie pentru drenarea terenurilor şi purificarea aerului.
Botanistul şi exploratorul german, baronul Ferdinand Von Muller, a sugerat că aroma arborelui se poate dovedi antiseptică. În 1855 guvernul francez a trimis seminţe de eucalipt în Algeria pentru realizarea de culturi, urmare a acestui fapt fiind transformarea unor zone contaminate în zone uscate, sănătoase.
Uleiul de eucalipt a fost obţinut prima dată, prin distilare, în 1788, cu un necesar de peste 20 de kilograme material vegetal pentru 500 g ulei volatil, doi medici ai vremii, White şi Cossiden utilizând acest ulei esenţial pentru tratarea problemelor pulmonare. Prima lucrare despre efectele antiseptice şi antibacteriene ale uleiului esenţial au fost publicate în Germania de către medicii Cole şi Homeyer, aceştia clasificându-l ca sudorific, stimulent anticataral şi astringent. Extras din Eucalyptus peperita, uleiul esenţial original introdus în Europa, a fost denumit „Sydney peppermint” şi a devenit rapid foarte popular.
Remediile populare tradiţionale utilizau frunzele şi uleiul pentru bolile respiratorii, afecţiunilor febrile, şi, de asemenea, pentru probleme ale pielii precum arsuri, ulceraţii şi răni.
În primul război mondial a fost o cerere imensă de ulei esenţial de eucalipt, acesta fiind utilizat pentru a controla epidemiile de meningită şi gripă din 1919.
Frunzele şi uleiul de eucalipt sunt demult parte din Farmacopeele şi publicaţiile de profil din Europa – deja din 1873, Köhler a descris utilizarea sa în sudul Europei în febră, dureri nevralgice, astm, tuberculoză şi ca antiseptic. În 1938 Madaus descrie utilizarea frunzelor şi a uleiului esenţial – „uleiul stimulează secreţia salivei şi a sucurilor gastrice. Îmbunătăţeşte apetitul. Administrarea orală a siropului era prescrisă în cazul tusei convulsive iar frunzele erau utilizate extern ca agent antiseptic. Adiţional, era utilizat în inhalaţii pentru tratamentul catarului şi a afecţiunilor inflamatorii ale tractului respirator şi în cazul astmului. Este util de asemenea ca remediu pentru febră, catarul tractului urinar, gripă, reumatism, nevralgie, malarie, diaree febrilă, sângerări gincivale şi ca antihelmintic.”
În prezent, arhi-cunoscut tratament natural util în afecţiunile respiratorii, regăsim eucaliptul în produsele naturiste sub formă de ceaiuri, siropuri de tuse, soluţii inhalante, creme, unguente, bomboane medicinale.
Ienupărul este un arbust cu frunzele în formă de ace şi fructe globulare de culoare albastru închis ce creşte în toate zonele montane din Europa, America de Nord şi Asia de Sud-est (în Himalaya). În spitalele franceze, crenguţe de rozmarin şi ienupăr au fost arse până la începutul secolului XX pentru a purifica aerul. Însuşirea ienupărului de a înviora un spirit obosit este sugerată şi în Biblie, unde se spune că Sfântul Ilie, epuizat fiind s-a culcat sub un ienupăr (Împăraţi 19:4 şi 5).
Studiile arată că fructele de ienupăr inhibă sinteza PG (prostaglandine), fapt care indică utilizarea acestuia pentru dureri artritice. Ienupărul este utilizat frecvent în tratamentul reumatismului, artritei, gutei şi a altor stări artritice asociate cu acumularea acidului uric. În aceste cazuri el contribuie la excreţia acidului uric pe cale renală. În mod evident extractele de ienupăr inhibă factorul activator trombocitar, care împiedică coagularea sângelui. De asemenea extractele din fructele de ienupăr au acţiune antioxidantă.
Cercetările pe animale indică pentru fructele de ienupăr, reducerea glucozei din sânge în diabetul provocat experimental, acest fapt nu s-a testat pe om. Ienupărul şi uleiul volatil se bucură de o îndelungată şi însemnată reputaţie de diuretic în medicina populară, fiind folosit în tratamentul unor tulburări renale şi vezicale.
În aplicări externe, uleiul esenţial diluat se infiltrează în piele, ajutând la calmarea durerilor musculare şi nevralgie. O inhalaţie de vapori, cu ulei volatil de ienupăr, poate fi utilizată în tratamentul bronşitelor şi infecţiilor pulmonare.
- Stoc
- In Stoc Furnizor Rapid - Livrare in 2-4 zile lucratoare
- Cantitate
- 10 ml
- Forma de prezentare
- Flacon
Nicio recenzie
Tap to zoom
