Coșul tău
Nu mai sunt produse in coșul tău
ULEI ANTIRID 20ML HempMed Pharma
ULEI ANTIRID PENTRU INGRIJIREA PIELII 20ml HempMed Pharma
Produsul poate fi utilizat in sustinerea naturala a organismului in combaterea ridurilor, oferă luminozitate, mareste nivelul de elasticitate al pielii si încetinește procesul de îmbătrânire a pielii.
Prin cumpararea acestui produs se acorda pana la 126 puncte de loialitate. Cosul tau va totaliza 126 puncte care poate/pot fi schimbat(e) intr-un cupon de 2,52 lei.
ULEI ANTIRID PENTRU INGRIJIREA PIELII 20ml HempMed Pharma
Hempmed Pharma este un brand romanesc de produse de înaltă calitate , ozonificate, pe baza de cânepă, uleiuri vegetale, uleiuri esențiale și extracte naturale.Prin ozonificare ,se asigura o absorbtie de pana la 10 ori mai buna a substantelor active din uleiuri. Pe tot lantul de productie exista TRASABILITATEA , control si analize riguroase, facute de laboratoare superspecializate din Romania, Austria , Elvetia și Spania. Urmam filozofia kaizen in controlul calitatii in fiecare etapa. Tinem legatura cu clientii cel putin 10 ore pe zi prin mijloacele social media si educam populatia prin intermediul emisiunilor tv realizate, influencerilor si doctorilor care explica pe intelesul tuturor de ce este bine sa foloseasca produsele noastre naturale. Formulele noastre sunt realizate cu mare atenție, echipa noastră verifica de fiecare dată ca întreg procesul de producție sa se desfășoare conform iar produsul finit sa ajungă la dumneavoastră în siguranță.
Indicații: Produsul poate fi utilizat in sustinerea naturala a organismului in combaterea ridurilor, oferă luminozitate, mareste nivelul de elasticitate al pielii si încetinește procesul de îmbătrânire a pielii.
Ingrediente:Uleiuri ,ozonate
-Ulei de cânepă (Cannabis sativa)
-Ulei de cocos (Cocos nucifera)
-Ulei de măsline (Olea europaea)
-Ulei de jojoba (Simmondsia chinesis)
-Ulei de santal (santalum album)
-Mentha Piperita oil
Ce este ozonul?
Ozonul este un gaz compus din trei molecule de oxigen (formula chimică O3) și este unul dintre cei mai puternici antioxidanți care există în natură. Este produs în cantități mari în atmosfera Pământului datorită efectului razelor ultraviolete asupra moleculelor O2 care – încărcate negativ – dobândesc un al treilea atom de oxigen.
Uleiul ozonat patrunde 2,5 cm in interiorul corpului si acolo se disociaza din ozonide in ulei si ozon , rezultand:
· un efect local de ozonoterapie
· crește absorbția de pana la 10 ori a compușilor activi din uleiuri .
Utilizare: 1-2 pufuri de 2-3ori pe zi, prin aplicare pe fata si frunte , apoi un masaj usor de 3 minute.
Forma de prezentare : sticluță albastră de cobalt care asigura păstrarea efectelor benefice ale uleiurilor ozonate 24 luni . Dotata cu pulverizator pentru aplicare facila. Conținut net 20 ml.
Păstrare: în ambalajul original, la loc uscat și răcoros, ferit de soare
Reactii adverse: fiind un produs natural si neavand substante de sinteza, produsul este foarte bine tolerat, dar daca apar reactii alergice acestea dispar la intreruperea administrarii produsului.
Precautii:A nu se lasa la indemana copiilor.
A se feri de pulverizare regiunea ochilor.
Certificări: ISO 9001, ISO 22000, GMP -Siguranta produsului cosmetic
Rolul componentelor:
Canepa este o plantă binecunoscută din familia Cannabaceae, erbacee, anuală sau bienală, dioică (florile sunt unisexuate şi sunt dispuse pe indivizi diferiţi), de obicei ramificată, cu frunze lung peţiolate, 3 la 7 penate, cu foliolele lanceolate şi serate; florile femele reduse la perigon, cu o singură bractee şi grupate într-o inflorescenţă spiciformă, cele mascule formează panicule bogate în polen; fructul este o achenă gri-verzuie, lucioasă, lungă de 3,5-5 mm şi lată de 2,5-4 mm.
Botaniştii au polemizat multă vreme pe marginea încadrării botanice a cânepei, unii susţinând existenţa a mai multor specii, alţii doar a mai multor varietăţi. Se consideră totuşi că, de vreme ce plantele, prin hibridizare, produc seminţe fertile, cânepa poate fi clasificată ca o singură specie, dar cu cel puţin o subspecie importantă.
Locul de origine al cânepei este vestul Asiei şi India, unde Bast a raportat că aceasta se cultiva pentru seminţe. Cânepa a fost bine cunoscută de către grecii şi romanii din antichitate, dar se pare că aceştia nu erau familiarizaţi cu proprietăţile sale narcotice. Dioscorides menţiona doar că sucul proaspăt din seminţe domoleşte durerile de urechi, aceeaşi afirmaţie fiind făcută şi de către Galen. Herodot o menţionează, de asemenea, şi afirmă că sciţii o cultivau şi o foloseau pentru a-şi face haine. În India, în schimb, era cunoscută ca şi „stimulatoarea plăcerii”, „provocatoarea dorinţei”, „liantul prieteniei”, „cauza mersului legănat”, „autorul râsului” etc. Pliniu a menţionat planta sub numele de Cannabis. Denumirea plantei, derivă din grecescul cannabis şi latinescul sativa, însemnând folositor.
În nordul Europei planta a ajuns probabil înaintea migraţiei anglo-saxone. Aceasta era cultivată în special pentru extragerea fibrelor din care erau confecţionate articole de îmbrăcăminte şi frânghii. În sănătate, oficial folosite erau seminţele, care sunt menţionate în cărţile medievale ca şi calmante pentru tuse. În plus, seminţele de cânepă au constituit un ingredient popular pentru diferite feluri de mâncare, dar Matthiolus avertiza asupra efectului anafrodisiac manifestat la utilizarea frecventă. În Letonia, cânepa verde era consumată ca remediu pentru arsuri la stomac. În Rusia şi Grecia, uleiul de cânepă era consumat în timpul posturilor severe și prelungite, constituind uneori aproape singurul aliment. Medicinal, seminţele mai erau prescrise în caz de pleurezie, icter, viermi intestinali.
Seminţele, neposedând efecte hipnotice, sunt şi astăzi consumate ca aliment, proaspete sau preparate, fiind destul de gustoase, dar greu de separat de coajă. Acestea conţin în jur de 27,1% proteine, 25,6% grăsimi şi 7,4% carbohidraţi. Uleiul extras din ele este foarte nutritiv, bogat în acizi graşi esenţiali. În fitoterapie sunt folosite ca şi analgezice, antihelmintice, diuretice, emoliente, emenagoge, febrifuge, laxative şi tonice. Sunt utile în tratamentul constipaţiei cauzate de retenţia de lichide. Pot fi, datorită conţinutului de acizi graşi esenţiali, foarte utile în tratamentul multor afecţiuni nervoase.
În zona temperată, uleiul este preluat şi procesat de la plantele femele care au fost lăsate să stea după ce au fost recoltate plantele mascule producătoare de fibre. Fibrele se obţin din tulpini; acestea sunt puternice şi foarte durabile, şi sunt şi astăzi utilizate pentru confecţionarea ţesăturilor grosiere şi a frânghiilor. Uleiul obţinut prin deshidratarea seminţelor este folosit la iluminat, la fabricarea săpunurilor, vopselelor şi lacurilor etc. Atunci când sunt utilizate pentru fabricarea hârtiei, tulpinile sunt recoltate toamna şi topite sau aburite până când fibrele pot fi eliminate. Fibrele sunt fierte timp 2 ore sau mai mult, cu leşie, apoi bătute într-o moară cu bile sau Hollander bătător. Se obţine o hârtie de culoare albă.
Canepa este o plantă binecunoscută din familia Cannabaceae, erbacee, anuală sau bienală, dioică (florile sunt unisexuate şi sunt dispuse pe indivizi diferiţi), de obicei ramificată, cu frunze lung peţiolate, 3 la 7 penate, cu foliolele lanceolate şi serate; florile femele reduse la perigon, cu o singură bractee şi grupate într-o inflorescenţă spiciformă, cele mascule formează panicule bogate în polen; fructul este o achenă gri-verzuie, lucioasă, lungă de 3,5-5 mm şi lată de 2,5-4 mm.
Botaniştii au polemizat multă vreme pe marginea încadrării botanice a cânepei, unii susţinând existenţa a mai multor specii, alţii doar a mai multor varietăţi. Se consideră totuşi că, de vreme ce plantele, prin hibridizare, produc seminţe fertile, cânepa poate fi clasificată ca o singură specie, dar cu cel puţin o subspecie importantă.
Locul de origine al cânepei este vestul Asiei şi India, unde Bast a raportat că aceasta se cultiva pentru seminţe. Cânepa a fost bine cunoscută de către grecii şi romanii din antichitate, dar se pare că aceştia nu erau familiarizaţi cu proprietăţile sale narcotice. Dioscorides menţiona doar că sucul proaspăt din seminţe domoleşte durerile de urechi, aceeaşi afirmaţie fiind făcută şi de către Galen. Herodot o menţionează, de asemenea, şi afirmă că sciţii o cultivau şi o foloseau pentru a-şi face haine. În India, în schimb, era cunoscută ca şi „stimulatoarea plăcerii”, „provocatoarea dorinţei”, „liantul prieteniei”, „cauza mersului legănat”, „autorul râsului” etc. Pliniu a menţionat planta sub numele de Cannabis. Denumirea plantei, derivă din grecescul cannabis şi latinescul sativa, însemnând folositor.
În nordul Europei planta a ajuns probabil înaintea migraţiei anglo-saxone. Aceasta era cultivată în special pentru extragerea fibrelor din care erau confecţionate articole de îmbrăcăminte şi frânghii. În sănătate, oficial folosite erau seminţele, care sunt menţionate în cărţile medievale ca şi calmante pentru tuse. În plus, seminţele de cânepă au constituit un ingredient popular pentru diferite feluri de mâncare, dar Matthiolus avertiza asupra efectului anafrodisiac manifestat la utilizarea frecventă. În Letonia, cânepa verde era consumată ca remediu pentru arsuri la stomac. În Rusia şi Grecia, uleiul de cânepă era consumat în timpul posturilor severe și prelungite, constituind uneori aproape singurul aliment. Medicinal, seminţele mai erau prescrise în caz de pleurezie, icter, viermi intestinali.
Seminţele, neposedând efecte hipnotice, sunt şi astăzi consumate ca aliment, proaspete sau preparate, fiind destul de gustoase, dar greu de separat de coajă. Acestea conţin în jur de 27,1% proteine, 25,6% grăsimi şi 7,4% carbohidraţi. Uleiul extras din ele este foarte nutritiv, bogat în acizi graşi esenţiali. În fitoterapie sunt folosite ca şi analgezice, antihelmintice, diuretice, emoliente, emenagoge, febrifuge, laxative şi tonice. Sunt utile în tratamentul constipaţiei cauzate de retenţia de lichide. Pot fi, datorită conţinutului de acizi graşi esenţiali, foarte utile în tratamentul multor afecţiuni nervoase.
În zona temperată, uleiul este preluat şi procesat de la plantele femele care au fost lăsate să stea după ce au fost recoltate plantele mascule producătoare de fibre. Fibrele se obţin din tulpini; acestea sunt puternice şi foarte durabile, şi sunt şi astăzi utilizate pentru confecţionarea ţesăturilor grosiere şi a frânghiilor. Uleiul obţinut prin deshidratarea seminţelor este folosit la iluminat, la fabricarea săpunurilor, vopselelor şi lacurilor etc. Atunci când sunt utilizate pentru fabricarea hârtiei, tulpinile sunt recoltate toamna şi topite sau aburite până când fibrele pot fi eliminate. Fibrele sunt fierte timp 2 ore sau mai mult, cu leşie, apoi bătute într-o moară cu bile sau Hollander bătător. Se obţine o hârtie de culoare albă.
Jojoba este un arbust, din familia Simmondsiaceae, originar din Sonora și Mojave. Plantaţiile se răspândesc în zonele de deşert şi semideşert precum: deşertul Arizona, California, Mexic, Argentina, Australia, Israel, Peru etc.
Jojoba are frunze ovale de culoare verde-gri, cu o textură lipicioasă şi floricele galben-verzui. Fructul de jojoba are formă ovală de culoare verde, care conţine o capsulă al cărei sămânţă este de culoare cafenie bogată în ulei cu efect laxativ.
Consumate în cantitate mare, seminţele de jojoba pot fi toxice, de aceea cu toate că planta este considerată comestibilă în rândul populaţiei Seri, seminţele nu se consumă decât rar, în cazuri excepţionale.
Fructele de jojoba sunt folosite în special pentru obţinerea de ceară sau ulei, care se poate uşor rafina şi utiliza în cosmetică datorită proprietăţilor sale hidratante sau pentru prelucrarea uleiului în scopul obţinerii de biodiesel sau combustibil pentru utilaje.
Uleiul de jojoba este de fapt o ceară lichidă care se obţine prin presarea la rece a seminţelor. Uleiul pur de jojoba are o culoare galben-aurie cu miros specific de nucă, pe când cel rafinat este transparent şi lipsit de miros. Uleiul de jojoba are termen de valabilitate îndelungat, deoarece nu conţine trigliceride care să contribuie la oxidarea şi râncezirea uleiului.
Proprietăţi terapeutice: antibacterian, antifungic, antiinflamator, antiseptic, antioxidant, emolient şi hidratant.
Uz extern:
-bogat în vintamina E, are efect antioxidant cu rol în prevenirea îmbătrânirii premature şi formarea ridurilor;
-hidratează tenul uscat şi matur;
-este un ulei uşor, asemănător sebumului secretat de piele, de aceea se absoarbe rapid în piele, reglează secreţia de sebum, nu astupă porii şi lasă tenul să respire.
-util în îngrijirea tenului acneic, cu efect antiseptic;
-reduce inflamaţia şi roşeaţa pielii;
-fiind un ulei hipoalergenic, nu irită tenul astfel că poate fi folosit ca demachiant, inclusiv pentru zona sensibilă a ochilor;
-poate fi folosit ca balsam de buze, pentru îngrijirea buzelor uscate şi crăpate;
-prin masaj local înlătură durerile articulare;
-are efect emolient asupra călcâielor crăpate şi a pielii întărite;
-previne şi ameliorează infecţiile cu fungi, împreună cu uleiul din arbore de ceai este adjuvant în tratarea ciupercii unghiei;
-întăreşte unghiile fragile, hidratează şi înmoaie cuticulele;
-adjuvant în tratarea diferitelor afecţiuni dermatologice precum: eczeme, dermatite, psoriazis, arsuri solare;
-previne formarea mătreţii şi întăreşte rădăcina firului de păr, prevenind căderea părului;
-este recomandat atât pentru părul uscat, conferindu-i hidratare şi strălucire, precum și părului gras, reglâng secreţia de sebum.
Jojoba are frunze ovale de culoare verde-gri, cu o textură lipicioasă şi floricele galben-verzui. Fructul de jojoba are formă ovală de culoare verde, care conţine o capsulă al cărei sămânţă este de culoare cafenie bogată în ulei cu efect laxativ.
Consumate în cantitate mare, seminţele de jojoba pot fi toxice, de aceea cu toate că planta este considerată comestibilă în rândul populaţiei Seri, seminţele nu se consumă decât rar, în cazuri excepţionale.
Fructele de jojoba sunt folosite în special pentru obţinerea de ceară sau ulei, care se poate uşor rafina şi utiliza în cosmetică datorită proprietăţilor sale hidratante sau pentru prelucrarea uleiului în scopul obţinerii de biodiesel sau combustibil pentru utilaje.
Uleiul de jojoba este de fapt o ceară lichidă care se obţine prin presarea la rece a seminţelor. Uleiul pur de jojoba are o culoare galben-aurie cu miros specific de nucă, pe când cel rafinat este transparent şi lipsit de miros. Uleiul de jojoba are termen de valabilitate îndelungat, deoarece nu conţine trigliceride care să contribuie la oxidarea şi râncezirea uleiului.
Proprietăţi terapeutice: antibacterian, antifungic, antiinflamator, antiseptic, antioxidant, emolient şi hidratant.
Uz extern:
-bogat în vintamina E, are efect antioxidant cu rol în prevenirea îmbătrânirii premature şi formarea ridurilor;
-hidratează tenul uscat şi matur;
-este un ulei uşor, asemănător sebumului secretat de piele, de aceea se absoarbe rapid în piele, reglează secreţia de sebum, nu astupă porii şi lasă tenul să respire.
-util în îngrijirea tenului acneic, cu efect antiseptic;
-reduce inflamaţia şi roşeaţa pielii;
-fiind un ulei hipoalergenic, nu irită tenul astfel că poate fi folosit ca demachiant, inclusiv pentru zona sensibilă a ochilor;
-poate fi folosit ca balsam de buze, pentru îngrijirea buzelor uscate şi crăpate;
-prin masaj local înlătură durerile articulare;
-are efect emolient asupra călcâielor crăpate şi a pielii întărite;
-previne şi ameliorează infecţiile cu fungi, împreună cu uleiul din arbore de ceai este adjuvant în tratarea ciupercii unghiei;
-întăreşte unghiile fragile, hidratează şi înmoaie cuticulele;
-adjuvant în tratarea diferitelor afecţiuni dermatologice precum: eczeme, dermatite, psoriazis, arsuri solare;
-previne formarea mătreţii şi întăreşte rădăcina firului de păr, prevenind căderea părului;
-este recomandat atât pentru părul uscat, conferindu-i hidratare şi strălucire, precum și părului gras, reglâng secreţia de sebum.
- Stoc
- In Stoc Furnizor - Livrare in 3-5 zile lucratoare
- Cantitate
- 20 ml
- Forma de prezentare
- Flacon
Misiunea lor este de a ajuta un numar cat mai mare de oameni sa isi recapete starea de sanatate cu ajutorul uleiurilor esentiale naturale, obtinute in sistem ecologic.
Mottoul lor este "Imagine no borders for healing" (Imaginati-va ca nu exista granite pentru sanatate). Si adevarul este ca natura , printr-o evolutie de milioane de ani ne pune la dispozitie cele mai bune remedii pentru vindecare.
Nicio recenzie
Tap to zoom
