Tinctura Anghinare 30ml Fares
Ajută metabolizarea normală a grăsimilor, colesterolului şi a glucidelor, contribuind la evitarea depunerii colesterolului în interiorul vaselor de sânge.
Beneficii:
– susţine funcţionarea normală a vezicii biliare prin stimularea producerii şi eliminării bilei în intestin;
– ajută metabolizarea normală a grăsimilor, colesterolului şi a glucidelor, contribuind la evitarea depunerii colesterolului în interiorul vaselor de sânge;
– ajută eliminarea acumulărilor de grăsime de la nivelul ficatului;
– protejează ficatul şi susţine funcţia acestuia de eliminare a substanţelor toxice din corp;
– stimulează pofta de mâncare şi tranzitul intestinal.
Compozitie:
-extract de frunze de anghinare (Cynarae folium) 30%, alcool etilic min. 40% m/m.
Principalii constituenţi: cinarină, cinarozidă, cinaropicrină, mucilagii, steroli.
Administrare:
Copii peste 12 ani: 20-25 picături diluate în 150 ml apă sau ceai, de 3 ori pe zi, înainte de masă.
Adulţi: 30-40 picături diluate în 150 ml apă sau ceai, de 3 ori pe zi, înainte de masă. Se fac cure de câte 2-3 luni, urmate de o lună de pauză.
Atentionari:
Conţine alcool etilic.
Contraindicaţii: obstrucţie biliară, insuficienţ[ hepatică gravă, persoanelor cărora le este contraindicat consumul de alcool, copiilor sub 12 ani, în caz de hipersensibilitate la oricare din ingredientele produsului.
Sarcină şi alăptare: nu se recomandă femeilor însărcinate şi mamelor care alăptează datorită unor posibile efecte de stimulare a contracţiilor uterine. Substanţele active trec în laptele matern şi pot modifica gustul laptelui.
Acest produs se poate utiliza concomitent cu alte medicamente.
La dozele recomandate nu au fost semnalate efecte secundare.
Rolul componentelor:
Plantă ierboasă originară din regiunea mediteraneană, la noi specie de cultură, bienală, în primul an formează o rozetă de frunze mari de culoare verde-închis pe partea superioară şi albicioase pe partea inferioară cu peri albi şi moi. În al doilea an se formează tulpini de 0,6-1,8 m, cu flori roşii-violacee.
Originile anghinarei ne sunt cunoscute în timp, de pe vremea filosofului şi naturalistului grec Theophrastus (371-287 Î.H.), Pedanius Dioscorides (40-90 D.H.), Pliniu cel Bătrân, (23-79 D.H.), care au descris-o în scrierile lor şi au folosit-o.
Grecii antici o vedeau ca pe o delicateţă şi ca pe un afrodisiac. Romanii bogati foloseau anghinarea preparată cu miere şi oţet, asezonată cu cumin, astfel ea putând să fie şi păstrată de-a lungul anului.
Începând din anii 80 D.H., maurii încep cultivarea anghinarei în zona Granadei.
Se consideră că anghinarea a fost făcută celebră de către Caterina de Medici (1519-1589). care a introdus-o în Franţa atunci când ea sa căsătorit cu regele Henric al II-lea (1519-1559), la mijlocul secolului al 16-lea.
Galenoterapia începutului de secol XX în România indica utilizarea medicinală a frunzei de anghinare ca antinevritică, indicată pentru bolile prezentând tulburări ale metabolismului hidraţilor de carbon şi tulburarea metabolismului apei, dând un tablou simptomatic polinevritic.
S-a stabilit că anghinarea posedă proprietăţi diuretice, coleretice, hipocolesterolemiante, hipolipemiante şi hepatostimulatoare.
Anghinarea este cunoscută pentru gustul ei amar, care este atribuit în mare unui compus numit cinarină, considerată unuil din principiile biologic active cele mai importante ale anghinarei. Alte principii active importante sunt flavonoidele, lactonele sescviterpenice, polifenolii şi acizii cafeoilquinici.
În anii 1970 oamenii de ştiinţă europeni au arătat prima dată abilitatea cinarinei de a reduce colesterolul la oameni. Unul din cele mai recente studii, publicat în anul 2000, a utilizat un extract din frunzele de anghinare standardizat în cinarină a stabilit efectul hipocolesterolemiant al acestuia.
Proprietăţile hepatoprotectoare şi detoxifiante ale ficatului au intrat în atenţia cercetătorilor în 1966, când s-a realizat un studiu care susţine efectele hepatoregeneratoare la şobolani. Un studiu realizat în 1987 care s-a concentrat asupra efectelor pe celulelor hepatice de şobolan supuse acţiunii nocive a unor substanţe chimice, a găsit că cinarina şi acizii cafeici au efecte hepatoprotectoare semnificative.
Utilizarea modernă a anghinarei se concentrează pe utilitatea sa în tratamentul hiperlipidemiei, hipercolesterolemiei, dispepsiei şi afecţiunilor care necesită o creştere a colerezei.
