SEMINŢE DE CÂNEPĂ DECORTICATE CANAH HEMP ESSENTIALS 100 g
DESCRIERE:
Semințele de cânepă au un conținut ridicat de acizi grași polinesaturați, cu un raport ideal între Omega 6 și Omega 3 (3:1).
Cu un conţinut ridicat de proteină completă (34%), semințele decorticate de cânepă cuprind toți cei 8 aminoacizi esențiali cunoscuți. În plus, au un conținut bogat în vitamina E, Potasiu, Fosfor, Magneziu, Fier, Zinc, Cupru şi Mangan.
Prin natura ingredientelor, produsul NU conține gluten sau alergeni.
Reprezintă o alternativă pentru raw vegani, vegani, vegetarieni, cei care au intoleranță la lactoză sau gluten.
Gustul semințelor de cânepă este unul asemanator gustului de nucă.
Se recomandă 2 linguri de seminţe (aprox. 30 g) pe zi.
Se pot adăuga în salate de orice fel, musli, iaurt, skake-uri sau în produse de panificație sau prăjituri. A se păstra la frigider după desigilare.
Indicaţii terapeutice:
Probleme cardiovasculare - Uleiul de canepa joaca un rol important in mentinerea sanatatii cardiovasculare. Faptul ca Omega 3 reduce trigliceridele si nivelul de colesterol, a fost demonstrat in numeroase studii. Acizii grasi Omega 3 si Omega 6, aflati in raportul ideal, sunt de asemenea eficienti in micsorarea tensiunii
Sistemul nervos - Acizii grasi esentiali sunt necesari pentru o structura sanatoasa a celulelor nervoase, fiind vitali pentru scutul de mielina. La copii, omega 3 si omega 6 sunt extrem de importanti pentru dezvoltarea sanatoasa a creierului si a functiilor cognitive. In plus,constituie un tratament adjuvant in cazul ADHD (hiperactivitate) sau altor probleme comportamentale.
Sistemul imunitar - Acizii grasi esentiali imbunatatesc functionarea sistemului imunitar.
Echilibrul hormonal - Canepa e singura samanta comestibila care contine Acid Gamma-Linolenic benefic în tratarea simptomelor premenstruale si ale menopauzei.
Echilibrul pielii - Uleiul de canepa furnizeaza acizii grasi necesari in mentinerea sanatatii si a flexibilitatii membranelor celulare, avand totodata proprietati antivirale, antifungice si antibacteriale. Numeroase studii clinice arata ca acizii grasi esentiali pot da rezultate bune in tratarea multor afectiuni alergice cronice si inflamatorii, de tipul eczeme si psoriasis.
Antiinflamator / Antiartritic - Acizii grasi Omega 3 ajuta la producerea seriilor prostaglandin 3 (PG3), substante antiinflamatoare care functioneaza asemenea hormonilor. Uleiul de seminte de canepa ofera acizii grasi vitali in tratarea pe termen lung a afectiunilor artritice (de ex. artrita reumatoida).
Sarcina / Alaptare - Continutul nutritiv bogat recomanda semintele de canepa in dieta viitoarelor mamici si a mamicilor care alapteaza. Nivelul ridicat de omega 3 la mame a scazut incidenta de nasteri premature, a crescut greutatea copilului la nastere, lungimea la nastere si circumferinta capului, de asemenea a imbunatatit inteligenta bebelusilor de 18 luni.
Diabet - Pentru diabetici, indexul glicemic al semintelor de canepa decorticate este considerat mic datorita continutului scazut de carbohidrati. Semintele sunt, de asemenea, pline de elemente nutritive care modereaza nivelul de zahar din sange. De asemenea, 300 mg pe zi de acid gamma-linoleic alunga amorteala si intepaturile picioarelor, simptome comune diabeticilor.
INGREDIENTE: 100% Seminţe decorticate de cânepă.
Valori nutritionale:
Valoare energetica/100 g 610 Kcal/ 2527 KJ
Grasimi 48-52 g
Saturate 5-5.5 g
Carbohidrati 4-5.5 g
Zaharuri 1.6-2.8 g
Proteina 28-32 g
Saruri 0.3-0.7 g
Mononesaturate
Omega 9 5-6 g
Polinesaturate
Omega 6 27-30 g
Omega 3 9-10 g
Amidon 2-3 g
Fibre 7-8.5 g
Vitamine
Vitamina B1 0.02 mg
Vitamina B2 0.05 mg
Vitamina B3 48.6 mg
Vitamina B6 0.55 mg
Vitamina alfa E 1.12 mg
Vitamina gamma E 12.5 mg
Minerale
Calciu 80 mg
Sodiu <10
Fier 10.1 mg
Fosfor 1480 mg
Magneziu 630 mg
Potasiu 1000 mg
THC <10ppm
Rolul componentelor:
Plantă binecunoscută din familia Cannabaceae, erbacee, anuală sau bienală, dioică (florile sunt unisexuate şi sunt dispuse pe indivizi diferiţi), de obicei ramificată, cu frunze lung peţiolate, 3 la 7 penate, cu foliolele lanceolate şi serate; florile femele reduse la perigon, cu o singură bractee şi grupate într-o inflorescenţă spiciformă, cele mascule formează panicule bogate în polen; fructul este o achenă gri-verzuie, lucioasă, lungă de 3,5-5 mm şi lată de 2,5-4 mm.
Botaniştii au polemizat multă vreme pe marginea încadrării botanice a cânepei, unii susţinând existenţa a mai multor specii, alţii doar a mai multor varietăţi. Se consideră totuşi că, de vreme ce plantele, prin hibridizare, produc seminţe fertile, cânepa poate fi clasificată ca o singură specie, dar cu cel puţin o subspecie importantă.
Locul de origine al cânepei este vestul Asiei şi India, unde Bast a raportat că aceasta se cultiva pentru seminţe. Cânepa a fost bine cunoscută de către grecii şi romanii din antichitate, dar se pare că aceştia nu erau familiarizaţi cu proprietăţile sale narcotice. Dioscorides menţiona doar că sucul proaspăt din seminţe domoleşte durerile de urechi, aceeaşi afirmaţie fiind făcută şi de către Galen. Herodot o menţionează, de asemenea, şi afirmă că sciţii o cultivau şi o foloseau pentru a-şi face haine. În India, în schimb, era cunoscută ca şi „stimulatoarea plăcerii”, „provocatoarea dorinţei”, „liantul prieteniei”, „cauza mersului legănat”, „autorul râsului” etc. Pliniu a menţionat planta sub numele de Cannabis. Denumirea plantei, derivă din grecescul cannabis şi latinescul sativa, însemnând folositor.
În nordul Europei planta a ajuns probabil înaintea migraţiei anglo-saxone. Aceasta era cultivată în special pentru extragerea fibrelor din care erau confecţionate articole de îmbrăcăminte şi frânghii. În sănătate, oficial folosite erau seminţele, care sunt menţionate în cărţile medievale ca şi calmante pentru tuse. În plus, seminţele de cânepă au constituit un ingredient popular pentru diferite feluri de mâncare, dar Matthiolus avertiza asupra efectului anafrodisiac manifestat la utilizarea frecventă. În Letonia, cânepa verde era consumată ca remediu pentru arsuri la stomac. În Rusia şi Grecia, uleiul de cânepă era consumat în timpul posturilor severe și prelungite, constituind uneori aproape singurul aliment. Medicinal, seminţele mai erau prescrise în caz de pleurezie, icter, viermi intestinali.
Seminţele, neposedând efecte hipnotice, sunt şi astăzi consumate ca aliment, proaspete sau preparate, fiind destul de gustoase, dar greu de separat de coajă. Acestea conţin în jur de 27,1% proteine, 25,6% grăsimi şi 7,4% carbohidraţi. Uleiul extras din ele este foarte nutritiv, bogat în acizi graşi esenţiali. În fitoterapie sunt folosite ca şi analgezice, antihelmintice, diuretice, emoliente, emenagoge, febrifuge, laxative şi tonice. Sunt utile în tratamentul constipaţiei cauzate de retenţia de lichide. Pot fi, datorită conţinutului de acizi graşi esenţiali, foarte utile în tratamentul multor afecţiuni nervoase.
În zona temperată, uleiul este preluat şi procesat de la plantele femele care au fost lăsate să stea după ce au fost recoltate plantele mascule producătoare de fibre. Fibrele se obţin din tulpini; acestea sunt puternice şi foarte durabile, şi sunt şi astăzi utilizate pentru confecţionarea ţesăturilor grosiere şi a frânghiilor. Uleiul obţinut prin deshidratarea seminţelor este folosit la iluminat, la fabricarea săpunurilor, vopselelor şi lacurilor etc. Atunci când sunt utilizate pentru fabricarea hârtiei, tulpinile sunt recoltate toamna şi topite sau aburite până când fibrele pot fi eliminate. Fibrele sunt fierte timp 2 ore sau mai mult, cu leşie, apoi bătute într-o moară cu bile sau Hollander bătător. Se obţine o hârtie de culoare albă.
