SAPUN EXFOLIANT SHEA&LAVANDA 200GR Apidava

SAPUN EXFOLIANT SHEA&LAVANDA 200GR Apidava

Săpunurile exfoliante din ingrediente apicole, uleiuri vegetale, plante şi flori uscate acţionează ca un peeling natural, ajutând la regenerarea epidermei.

Ingrediente:

• miere,
• lavanda,
• unt shea,

Săpunurile exfoliante din ingrediente apicole, uleiuri vegetale, plante şi flori uscate acţionează ca un peeling natural, ajutând la regenerarea epidermei. Sunt ideale şi pentru persoanele cu probleme de ten şi în general pentru persoanele care doresc produse de îngrijire a pielii din ingrediente naturale.

Lavanda face minuni în ceea ce priveşte pielea şi tenul. Două dintre beneficiile majore ale acestei plante sunt date de proprietăţile sale antifungice şi antiseptice, care grăbesc procesul de vindecare şi reduce formarea cicatricilor. Lavanda are proprietăţi anti-inflamatoare şi de regenerare a ţesuturilor, dar şi o aromă deosebită şi relaxantă, care vă calmează starea de anxietate. Lavanda tonifică şi revitalizează, este utilă pentru toate tipurile de probleme ale pielii cum ar fi abcese, acnee, ten gras, arsuri, arsuri solare, răni, ea reduce sau minimalizează cicatricile.

Rolul componentelor:

Mierea este un aliment dulce, lichid siropos produs natural de catre albine ca hrana pentru ele insele. Culoarea aurie si gustul delicios sunt inconfundabile. Dupa ce albinele culeg nectarul de la o floare, il amesteca cu produse chimice din saliva lor pentru a rezulta mierea.

Albinele zboara inapoi in stup si-l pastreaza in celulele fagurilor. Excesul de umiditate este inlaturat din miere cu ajutorul aripilor albinelor, pentru ca mierea sa fie gata pentru consum. Rolul si actiunea naturala a albinelor este cu adevarat uimitoare, iar rezultatul este un produs alimentar deosebit: mierea.

Mirea poate fi din soiuri diferite. Gustul si textura depind de tipul florilor din care provine nectarul cules de catre albine. Probabil cel mai des este intalnita mierea de trifoi, dar si aceasta poate avea diverse arome si culori.

Culoarea obisnuita a mierii este aurie, dar poate varia de la alb la rosu inchis si chiar negru. Combinatia dintre miere si laptele de capra a fost folosita pentru tratarea infectiilor bronsice.

Mierea contine numerosi antioxidanti - caracteristica importanta pentru oameni. In plus, aceasta are o component antiinfectioasa si este folosita pentru vindecarea tusei, bolilor intestinale si ranilor pielii.

Vindecarea plagilor - mierea cruda este un remediu care dateaza din Egiptul si Grecia antice. Medicina moderna redescopera proprietatile de vindecare ale mierii. Cercetatorii considera ca mierea are capacitatea de a ucide microbii. Aciditatea din miere si caracteristica sa de a deshidrata bacteriile ar putea fi motivul pentru care mierea vindeca ranile.

- Sursa de energie - mierea de albine pura este o sursa de carbohidrati, atat fructoza cat si glucoza pe care organismul le transforma in energie. Glucoza ofera instant energie in timp ce fructoza este mai lent absorbita si furnizeaza energie in mod constant.

Sportivii si copiii activi ar trebui sa consume miere intrucat aceasta le va oferi energia de care acestia au nevoie. Mierea pura de albine este o sursa naturala de minerale cum ar fi calciu, fier si potasiu dar si vitamine din complexul B.

- Prevenirea alergiilor sezoniere - mirea pura de albine poate fi benefica pentru persoanele care sufera de unele tipuri de alergii. Pentru ca albinele aduna polenul de la plantele native si il transforma in miere, consumul de miere produsa la nivel local poate preveni aparitia alergiilor sezoniere.

Alte beneficii ale mierii includ:

- este antifungica si hranitoare

- ajuta la asimilarea calciului in organism

- are efect antibacterian atat in diverse probleme interne cat si externe ale organismului

- poate stimula sistemul imunitar

Mierea poate fi folosita in diverse scopuri

- ca pansament pentru accelerarea vindecarii cauzata de leziuni tisulare

- amestecul in cantitati egale de suc de ghimbir si miere este un bun expectorant

- mirea ajuta la tratarea racelilor, tusei, durerilor in gat si secretilor nazale

- pentru tratarea astmului bronsic, se amesteca o jumatate de gram de praf de piper negru cu un amestec de miere si suc de ghimbir. Se va bea de cateva ori pe zi.

- mierea poate calma si incuraja vindecarea ranilor din gura sau vagin

- un bol de ovaz sau terci de ovaz cu o lingura de miere poate calma nervii

- este ideala pentru calmarea emotiilor si a stresului pre-examen

- are efect hidratant si poate fi folosita pentru sanatate pielii ca masca naturala revitalizanta

- consumul unor cantitati mici de miere, va va face imuni la alergiile sezoniere la polen

- pentru imbunatatirea vederii se amesteca miere cu suc de morcovi. Se va consuma cu o ora inainte de masa, dimineata.

- pentru purificarea sangelui, se va amesteca un pahar de apa calda cu una sau doua lingurite de miere si o lingurita de suc de lamaie. Preparatul se va bea zilnic, inainte de a merge la toaleta. Va reduce cantitatea de grasimi din organism si va curata intestinele

- mierea naturala determina o crestere mai mica a valorilor de zahar din sange decat zaharurile rafinate, mai ales in cazul persoanelor cu diabet zaharat de tip II. Putina miere neprelucrata poate fi adaugata in bauturile bolnavilor de diabet zaharat de tip II, atunci cand apare pofta de alimente sau bauturi dulci.

Untul de shea se obţine din nucile arborelui de Shea-Karité şi este originar din savanele din vestul Africii. Arborele de shea (Vitellaria paradoxa) face parte din familia Sapotaceae şi creşte în ţări precum: Kamerun, Kongo, Guineea, Nigeria, Sudan, Uganda etc.

Arborele de shea rodeşte după vârsta de 10-15 ani, iar sâmburele fructului este numit nucă. Cea mai bogată recoltă se obţine după ce arborele de shea atinge vârsta de 20-30 de ani, când se recoltează în jur de 15-20 kilograme de fructe. Fructele au o dimensiune asemănătoare cu prunele şi se coc intre 4 şi 6 luni. Dintr-un kilogram de fructe se obţin în jur de 400 grame de fructe deshidratate. Dar nu doar sâmburele se foloseşte, ci şi pulpa fructului care este comestibilă iar frunzele şi rădăcina se folosesc în scop terapeutic.

Untul de shea este considerat „aurul Africii” fiind utilizat nu doar pentru îngrijirea pielii, ci şi la gatit şi iluminat, fiind un ulei care arde. Nucile de shea conţin în jur de 60-70% grăsimi, dintre care acizi graşi esenţiali, antioxidanţi naturali şi vitamine precum: A, E și F, toate acestea contribuind la regenerarea, hrănirea şi hidratarea pielii. Untul de shea se obţine astfel: nucile coapte se zdrobesc ori se macină, se amestecă cu apă şi compoziţia se încălzeşte uşor pe foc. Uleiul care se ridică la suprafaţă se îndepărtează şi se lasă la răcit. Din acest ulei se obţine o grăsime de culoare gălbuie spre alb cu un miros crud specific.

În Africa untul de shea se produce în cantităţi mari, pentru protejarea şi hrănirea pielii expuse la soare, se depozitează în butoaie de lemn şi se exportă peste tot în lume.

Cel mai des untul de shea se foloseşte în scop cosmetic, în stare pură sau în amestec cu alte uleiuri, datorită proprietăţilor sale hrănitoare şi hidratante. Untul de shea se absoarbe uşor în piele, îngrijeşte pielea deshidratată şi părul degradat. Este recomandat în caz de: eczemă, psoriazis, alergii cutanate, dermatite, bătături, oferă protecţie UV, alină durerile musculare, mâncărimile cauzate de inţepăturile de insecte, în cazul arsurilor este un bun antiinflamator şi cicatrizant, pentru tenurile mature are efect antirid, poate fi folosit ca balsam de buze, iar în sarcină previne vergeturile şi nu în ultimul rând hrăneşte pielea sensibilă a bebeluşilor.

Încă din cele mai vechi timpuri, femeile (în special) s-au bucurat de generozitatea naturii, care a avut întotdeauna grijă de frumuseţea lor. Lavanda este cea mai cunoscutã dintre ierburile mirositoare şi a fost iubitã şi cautatã de secole. Romanii şi nord africanii o foloseau la parfumarea apei din bãile publice.

Levănţica sau lavanda este un semiarbust peren cu flori care au un miros plăcut și sunt de culoare albastru-violet. Înflorește în iunie-august și are o longevitate de 20-30 ani. În scopuri medicinale se recoltează numai florile detașate de pe axul inflorescenței, sau toată inflorescența, când corola nu este complet deschisă.

Florile de lavandă prezintă acțiune tonic generală și cardiotonică, colagog-carminativă și determină o creștere a debitului biliar și renal. Uleiul volatil îi imprimă plantei și un efect detoxifiant, prin creșterea eliminării toxinelor prin piele. Totodată este tonic stimulent, acesta reglează excitabilitatea unor receptori interni și crește pragul de excitabilitate al inimii.

Prezintă un efect relaxant asupra tractului digestiv, calmează spasmele și colicele asociate diverselor patologii (tensiune nervoasă, indigestie), relaxând musculatura.

Totuşi lavanda trebuie folosită cu precauţie de persoanele alergice deoarece poate provoca iritaţii sau inflamaţii ale pielii. Anumite specii de lavandă foarte puternice sunt contraindicate în primele 3 luni de sarcină. Efectul calmant al lavandei poate interacţiona cu anumite medicamente de sinteză a căror acţiune este similară.