Coșul tău
Nu mai sunt produse in coșul tău
Plantusin pentru Gat 30 cpr Fares
Plantusin pentru Gat R13 30 cpr Fares
Calmant al iritaţiei mucoasei bucale, faringiene şi a corzilor vocale.
Prin cumpararea acestui produs se acorda pana la 26 puncte de loialitate. Cosul tau va totaliza 26 puncte care poate/pot fi schimbat(e) intr-un cupon de 0,52 lei.
Plantusin pentru Gat R13 30 cpr Fares
Calmant al iritaţiei mucoasei bucale, faringiene şi a corzilor vocale.
Beneficii:
-contribuie la reducerea disconfortului de la nivelul gâtului
-calmant al iritaţiei mucoasei bucale, faringiene şi a corzilor vocale
-ajută la fluidificarea şi eliminarea secreţiilor bronşice
-contribuie la reducerea numărului microorganismelor potenţial patogene de la nivelul tractului respirator superior
-emolient la nivelul faringelui şi al căilor respiratorii superioare
-uşurează şi împrospătează respiraţia
-ajută la eliminarea disconfortului de la nivelul căilor respiratorii superioare.
Compozitie/comprimat:
-zahăr
-extract de rădăcină de lemn dulce (Liquiritiae radix) 44 mg
-tinctură de propolis
-amestec volatil 30 mg: eucaliptol
12 mg, mentol, ulei esenţial de mentă (Menthae aetheroleum), anetol, ulei esenţial de cimbru de cultură (Thymi aetheroleum) 0,45mg, ulei esenţial de coada şoricelului (Millefolii aetheroleum)
-excipienţi (agent de încărcare: lactoză, agent de curgere: stearat de magneziu, aerosil).
Administrare:
Copii 3-6 ani: 1/2 comprimat masticabil de 4 ori pe zi, la 1 oră după masă.
Copii 6-12 ani: 1 comprimat masticabil de 3 ori pe zi, la 1 oră după masă.
Copii peste 12 ani si adulţi: 1 comprimat masticabil de 6 ori pe zi, după mesele principale.
Dacă este nevoie de un efect mai puternic se pot administra până la 8 comprimate pe zi, la recomandarea medicului sau a farmacistului.
După administrare, timp de 30 de minute nu se consumă alimente sau lichide.
Durata curei: 5-10 zile.
Rolul componentelor:
Lemnul dulce este cunoscut de pe vremea egiptenilor si indienilor antici. Numele său provine din grecescul “glykeia rhiza” care înseamnă “rădăcină dulce”. Prin prezenţa mucilagiilor calmează iritaţiile mucoaselor gâtului, realizând totodată fluidifcarea şi eliminarea secreţiilor traheobronşice.
Propolisul conţine peste 300 de compuşi, printre care polifenoli, aldehide fenolice, chinine sesqviterpenice, cumarine, aminoacizi şi este cunoscut pentru efectul său de a reduce numărul microorganismelor potenţial patogene şi de a proteja împotriva bacteriilor. Îmbunătăţeşte răspunsul imunitar, contribuie la protejarea ţesuturilor, mucoaselor si a pielii.
Uleiul esenţial de mentă acţionează asupra sistemului respirator prin favorizarea fluidizării şi eliminării secreţiilor bronşice.
Ajută la relaxarea musculaturii netede şi la calmarea iritaţiilor mucoaselor de la nivelul tractului respirator superior şi la reducerea secreţiilor nazale, uşurând astfel respiraţia.
Uleiul esenţial de cimbru de cultură are ca efect de bază reducerea numărului microorganismelor potenţial patogene, inclusiv de la nivelul tractului respirator, efect manifestat asupra unui larg spectru de microorganisme. De asemenea, uleiul de cimbru reduce contracturile musculaturii netede de la nivel bronşic, creşte secreţia de mucus şi amplifică mişcările ciliare, ajutând astfel la eliminarea secreţiilor bronşice.
Uleiul esenţial de eucalipt a început să fie adus în Europa din secolul XIX, fiind cunoscut sub numele de «Mentă de Sidney», datorită asemănării sale cu uleiul de mentă. Are proprietatea de a reduce numărul microorganismelor potenţial patogene din tractul respirator, de a elimina secreţiile bronşice, eliberând tractul respirator, uşurând şi împrospătând respiraţia.
Uleiul esenţial de fenicul are proprietăţi de reducere a contracturilor musculaturii netede de la nivelul căilor respiratorii, de fluidizare şi eliminare a secreţiilor bronşice, fiind util pentru reducerea iritaţiilor mucoasei gâtului, degajarea căilor respiratorii şi pentru reducerea disconfortului respirator.
Uleiul esenţial de coada şoricelului: Denumirea stiintifică a acestei plante vine de la grecescul «Achilleia», nume dat în cinstea eroului Ahile, care a învăţat arta tămăduirii bolilor de la centaurul Chiron, iar «millefolium» înseamnă «o mie de frunze» —trimitere la aspectul frunzelor acestei plante, care sunt foarte fin divizate. Manifestă un bun efect de calmare a iritaţiilor gâtului si de reducere a contracturilor musculaturii netede de la nivelul căilor respiratorii.
Amestec de substanţe de consistenţa răşinii, culese de pe cel puţin 20 de specii de arbori, propolisul este pentru stup o adevărată barieră de protecţie. De altfel, cuvântul propolis vine din greacă şi înseamnă „partea dinaintea cetăţii”.
El a fost denumit aşa de către învăţaţii greci care, observând cum îşi construiesc albinele stupul, au ajuns la concluzia că această substanţă joacă rolul de pavăză împotriva agresorilor externi, propolisul făcând din stup o adevărată cetate.
Studiile moderne privitoare la proprietăţile acestui preparat natural i-au uimit pe oamenii de ştiinţă: nu mai puţin de 21 de bacterii, 9 specii de ciuperci parazite, 30 de tipuri de virusuri (incluzând şi varietăţile lor) sunt distruse de către propolis, care este cel mai puternic medicament antiinfecţios cunoscut.
Iar proprietăţile sale terapeutice nu se opresc aici, eficienţa sa fiind demonstrată în nu mai puţin de 200 de afecţiuni. Iată de ce ne-am hotărât să cunoaştem mai bine acest produs al stupului, una din cele mai puternice arme din arsenalul terapiei naturale.
Propolisul este un „cocteil” de substanţe vindecătoare, adunat din mugurii şi de pe scoarţa plopilor, a mestecenilor, a castanilor, a sălciilor, a frasinilor, a aninilor şi ale unor specii de pomi fructiferi. Cum ştiu albinele să dozeze acest elixir, să-l combine şi să-i dea în final o compoziţie unitară, aşa încât diferitele tipuri de propolis culese din diverse regiuni ale lumii să aibă proprietăţi practic similare, este o enigmă.
O enigmă este şi cum au putut medicii antici, cum ar fi Galen sau Pliniu, să identifice, fără a beneficia de mijloacele moderne, proprietăţile sale terapeutice. Un lucru este cert: primăvara, albinele culeg un medicament excepţional, adunat cu un efort uriaş, din mugurii abia ieşiţi la lumină.
Există două metode prin care apicultorii recoltează acest medicament: răzuindu-l direct de pe pereţii stupului de albine sau pentru o mai mare eficienţă, construind un colector special, ce preia progresiv producţia albinelor, care astfel sunt stimulate să culeagă cantităţi tot mai mari de propolis.
Remediu de tradiţie în medicina naturistă din România, propolisul se găseşte uşor la apicultori, fie brut, sub forma unor bulgăraşi maronii, fie lichid, ca tinctură alcoolizată. Propolisul brut de bună calitate se recunoaşte printr-un miros specific (dulceag-amărui) foarte puternic, precum şi prin lipsa de luciu (propolisul lucios are foarte multă ceară în el şi ca atare, proprietăţile sale sunt mult diminuate).
Un studiu realizat de către cercetătorii germani a arătat că la pacienţii care iau 50 de picături de tinctură de propolis de patru ori pe zi, probabilitatea de a face o infecţie cu virusul gripal scade cu până la 40%. De asemenea, la majoritatea pacienţilor trataţi astfel cu propolis, timpul de vindecare se reduce la 3-4 zile, faţă de 6-7 zile.
Propolisul este un excelent antibiotic, care acţionează progresiv inhibând dezvoltarea bacteriilor, refăcând ţesuturile lezate de către acestea, favorizând eliminarea secreţiilor în exces de pe căile respiratorii. Astfel, este eficient în ameliorarea bolilor respiratorii cu secreţii abundente şi a bronşitelor.
În acelaşi timp, tinctura de propolis, în combinaţie cu o linguriţă de miere, administrată dimineaţa pe stomacul gol, poate elimina simptomele deranjante ale colitei de fermentaţie şi de putrefacţie.
Substanţele antioxidante din compoziţia propolisului au efecte excepţionale în tratarea asteniei de primăvară. Acestea au efecte tonice nervoase, împiedică degradarea unor vitamine esenţiale pentru organism (vitamina C) şi echilibrează nivelul hormonal.
El a fost denumit aşa de către învăţaţii greci care, observând cum îşi construiesc albinele stupul, au ajuns la concluzia că această substanţă joacă rolul de pavăză împotriva agresorilor externi, propolisul făcând din stup o adevărată cetate.
Studiile moderne privitoare la proprietăţile acestui preparat natural i-au uimit pe oamenii de ştiinţă: nu mai puţin de 21 de bacterii, 9 specii de ciuperci parazite, 30 de tipuri de virusuri (incluzând şi varietăţile lor) sunt distruse de către propolis, care este cel mai puternic medicament antiinfecţios cunoscut.
Iar proprietăţile sale terapeutice nu se opresc aici, eficienţa sa fiind demonstrată în nu mai puţin de 200 de afecţiuni. Iată de ce ne-am hotărât să cunoaştem mai bine acest produs al stupului, una din cele mai puternice arme din arsenalul terapiei naturale.
Propolisul este un „cocteil” de substanţe vindecătoare, adunat din mugurii şi de pe scoarţa plopilor, a mestecenilor, a castanilor, a sălciilor, a frasinilor, a aninilor şi ale unor specii de pomi fructiferi. Cum ştiu albinele să dozeze acest elixir, să-l combine şi să-i dea în final o compoziţie unitară, aşa încât diferitele tipuri de propolis culese din diverse regiuni ale lumii să aibă proprietăţi practic similare, este o enigmă.
O enigmă este şi cum au putut medicii antici, cum ar fi Galen sau Pliniu, să identifice, fără a beneficia de mijloacele moderne, proprietăţile sale terapeutice. Un lucru este cert: primăvara, albinele culeg un medicament excepţional, adunat cu un efort uriaş, din mugurii abia ieşiţi la lumină.
Există două metode prin care apicultorii recoltează acest medicament: răzuindu-l direct de pe pereţii stupului de albine sau pentru o mai mare eficienţă, construind un colector special, ce preia progresiv producţia albinelor, care astfel sunt stimulate să culeagă cantităţi tot mai mari de propolis.
Remediu de tradiţie în medicina naturistă din România, propolisul se găseşte uşor la apicultori, fie brut, sub forma unor bulgăraşi maronii, fie lichid, ca tinctură alcoolizată. Propolisul brut de bună calitate se recunoaşte printr-un miros specific (dulceag-amărui) foarte puternic, precum şi prin lipsa de luciu (propolisul lucios are foarte multă ceară în el şi ca atare, proprietăţile sale sunt mult diminuate).
Un studiu realizat de către cercetătorii germani a arătat că la pacienţii care iau 50 de picături de tinctură de propolis de patru ori pe zi, probabilitatea de a face o infecţie cu virusul gripal scade cu până la 40%. De asemenea, la majoritatea pacienţilor trataţi astfel cu propolis, timpul de vindecare se reduce la 3-4 zile, faţă de 6-7 zile.
Propolisul este un excelent antibiotic, care acţionează progresiv inhibând dezvoltarea bacteriilor, refăcând ţesuturile lezate de către acestea, favorizând eliminarea secreţiilor în exces de pe căile respiratorii. Astfel, este eficient în ameliorarea bolilor respiratorii cu secreţii abundente şi a bronşitelor.
În acelaşi timp, tinctura de propolis, în combinaţie cu o linguriţă de miere, administrată dimineaţa pe stomacul gol, poate elimina simptomele deranjante ale colitei de fermentaţie şi de putrefacţie.
Substanţele antioxidante din compoziţia propolisului au efecte excepţionale în tratarea asteniei de primăvară. Acestea au efecte tonice nervoase, împiedică degradarea unor vitamine esenţiale pentru organism (vitamina C) şi echilibrează nivelul hormonal.
Lemnul dulce este o plantă erbacee perenă care creşte în Europa de Sud şi în Orient, pe teren nisipos. Denumirea de “ lemn dulce” derivă din grecescul “ glykys” care înseamnă “ dulce “ şi “rhiza”care înseamnă “ rădăcină”. Se foloseşte rădăcina, din care se extrage o sevă dulce-amăruie, cu numeroase calităţi terapeutice. Recoltarea se face în septembrie-octombrie, când planta este în fază de repaus şi se usucă la soare. Planta trebuie să aibe cel puţin 3 ani.
Rădăcina conţine mult ulei şi sare esenţială, acestea conferindu-i proprietăţi de regenerare a celulelor, protectoare a mucoaselor iritate şi de a uşura absorbţia altor medicamente.
Are efect antispastic, antitusiv, expectorant, depurativ, antiinflamator şi revigorant.
Este folosită cu eficienţă şi în medicina veterinară ca antitusiv şi pentru îmbunătăţirea tonusului muscular şi ameliorarea alergiilor.
În uz extern, frunzele proaspete au proprietăţi cicatrizante şi antibacteriene, iar mestecarea rădăcinii calmează inflamaţia şi iritaţia cavităţii bucale, ameliorează răguşeala şi mirosul respiraţiei.
Se recomandă în tratarea gastritelor şi ulcerului gastro-duodenal, anginelor, faringitelor, bronşitelor, tusei iritative, tabagice, afecţiunilor reumatismale şi dermatitelor.
Nu se recomandă persoanelor hipertensive, celor cu diabet zaharat, femeilor însărcinate şi celor care alăptează, deoarece acidul glicirizic pe care îl conţine provoacă hipertensiune, edeme prin retenţie hidrică, cefalee- deci durere de cap- şi astenie.
Rădăcina conţine mult ulei şi sare esenţială, acestea conferindu-i proprietăţi de regenerare a celulelor, protectoare a mucoaselor iritate şi de a uşura absorbţia altor medicamente.
Are efect antispastic, antitusiv, expectorant, depurativ, antiinflamator şi revigorant.
Este folosită cu eficienţă şi în medicina veterinară ca antitusiv şi pentru îmbunătăţirea tonusului muscular şi ameliorarea alergiilor.
În uz extern, frunzele proaspete au proprietăţi cicatrizante şi antibacteriene, iar mestecarea rădăcinii calmează inflamaţia şi iritaţia cavităţii bucale, ameliorează răguşeala şi mirosul respiraţiei.
Se recomandă în tratarea gastritelor şi ulcerului gastro-duodenal, anginelor, faringitelor, bronşitelor, tusei iritative, tabagice, afecţiunilor reumatismale şi dermatitelor.
Nu se recomandă persoanelor hipertensive, celor cu diabet zaharat, femeilor însărcinate şi celor care alăptează, deoarece acidul glicirizic pe care îl conţine provoacă hipertensiune, edeme prin retenţie hidrică, cefalee- deci durere de cap- şi astenie.
Atentionari:
Nu se recomandă în caz de hipersensibilitate la oricare dintre ingredientele produsului.
Nu se recomandă în caz de intoleranţă la lactoză, diabet şi de alergie la produsele apicole.
Nu se recomandă femeilor însărcinate datorită unor posibile efecte de stimulare a contracţiilor uterine.
Nu se recomandă mamelor care alăptează datorită faptului că substanţele active trec în laptele matern şi pot modifica gustul laptelui.
La dozele recomandate nu au fost semnalate interacţiuni şi efecte secundare.
Pentru eliminarea disconfortului respirator si favorizarea expectoratiei evitaţi consumul de produse lactate, dulciuri cu zahăr alb, făină albă, grăsimi şi prăjeli. Consumaţi alimente hrănitoare şi uşor de digerat: fructe, legume, zarzavaturi, fie sub forma crudă, de suc, sau coapte, fierte şi, de asemenea, supe calde. Beţi multe lichide (ceaiuri, supe, sucuri proaspăt stoarse din fructe sau compoturi îndulcite cu miere); astfel evitaţi deshidratarea si ajutaţi expectoraţia prin fluidificarea secreţiilor mucoase.
- Stoc
- In Stoc Magazin - Livrare in 1-3 zile lucratoare
- Cantitate
- 30 cpr
- Forma de prezentare
- Flacon
De fapt, tradiţiile dacice au prins contur chiar mai devreme, prin înfiinţarea primei farmacii din Orăştie, „La Leul de Aur”, consemnată în anul 1697.
Două secole mai târziu, la conducerea farmaciei îl găsim pe Andrei Farago, un farmacist vizionar, personalitate marcantă în lumea ştiinţifică din perioada interbelică.
Pasiunea sa pentru plantele medicinale, dar şi pentru lucrurile bine şi corect făcute, au dus la trecerea înţelepciunii populare sub semnul ştiinţei, prin fondarea, în anul 1929, a firmei „Digitalis, Prima Companie Română pentru cultivarea plantelor medicinale Orăştie”, care astăzi poartă numele Fares.
Nicio recenzie
Tap to zoom
