Magneziu + B6 30 cps Fares

Magneziu + B6 F178 30 cps Fares

Magneziu şi B6 susţin buna funcţionare a sistemului nervos şi contribuie la reducerea stărilor de oboseală.

Beneficii:
-contribuie la reducerea stărilor de oboseală şi surmenaj
-susţine buna funcţionare a sistemului nervos
-contribuie la funcţionarea normală a musculaturii
-contribuie la mentinerea sănătăţii oaselor şi dinţilor.

Compozitie/capsula:
-magneziu marin (extras din apă de mare, cu un total de cu 55% magneziu) 224 mg
-drojdie de bere (Saccharomyces cerevisiae) îmbogăţită în min. 0,44% vitamina B6 153 mg
-drojdie de bere (Saccharomyces cerevisiae) îmbogăţită în min. 4% magneziu 50 mg
-extract uscat de orz verde (Hordei herba) standardizat în min. 10,6 mg/g magneziu 13 mg.

O capsulă conţine 125,2 mg Magneziu, asigurând 33,3% din VNR* şi 0,67 mg vitamina B6, asigurând 48% din VNR*.
(*VNR = valoare nutriţională de referinţă)
Învelişul capsulei este pe bază de gelatină animală.

Administrare:
Copii 6-12 ani: câte 1 capsulă de 2 ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masă.
Copii de peste 12 ani şi adulţi: câte 1 capsulă de 3 ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masă. Nu se administrează mai târziu de ora 18.
Durata curei: 1 lună. Cura se poate repeta după o pauză de o lună sau la nevoie.

Rolul componentelor:
Magneziul participă la procesul de digestie căci bazându-se pe el, organismul mistuie în mod eficient alimentele. Atunci când este insuficient, ne confruntăm cu disconfort abdominal, balonare şi alte probleme. Magneziul are rol de coenzimă de-a lungul tractului digestiv, ceea ce înseamnă că pe lângă misturirea mistuirea alimentelor ajută şi la absorbirea nutrienţilor în organism. De asemenea, stimulează producţia de acid hidrocloric în stomac şi a bilei la nivelul ficatului.
Magneziul este al patrulea în clasamentul celor mai importante minerale din organismul uman, prin urmare participă la mai bine de 300 de procese metabolice între care cel care reglează nivelul zahărului din sânge. Carenţa de magneziu este asociată cu rezistenţa la insulină, simptom care duce la diabet şi alte boli cronice.
Magneziul asigură sănătatea inimii, întrucât participă la distribuirea eficientă a potasiului, calciului şi a altor nutrienţi la nivel celular. Potrivit unui studiu din 2006, apărut în publicaţia Modern Nutrition in Health and Disease, toţi aceşti nutrienţi favorizează sănătatea nervoasă, musculară şi un ritm cardiac normal.
 Datorită capacităţii de detoxifiere, magneziul este considerat un adevărat purificator pentru organism. Metalele grele, substanţele chimice din mediul înconjurător sau din alimentele nesănătoase, pesticidele şi ierbicidele, precum şi alte toxine care ne pătrund în corp şi ne atacă organele vitale sunt neutralizate şi eliminate mai uşor dacă nivelul de magneziu este în limite normale.
Nu doar calciul, dar şi magneziul participă la buna funcţionare a sistemului osos. Ba mai mult decâ atât, se pare că magneziul este chiar mai important decât calciul pentru oase, în condiţiile în care jumătate din întreaga cantitate de magneziu din organism este stocată chiar în oase. Împreună cu calciul şi cu vitamina D, magneziul fortifică sistemul osos.
 Datorită capacităţii de detoxifiere, magneziul este considerat un adevărat purificator pentru organism. Metalele grele, substanţele chimice din mediul înconjurător sau din alimentele nesănătoase, pesticidele şi ierbicidele, precum şi alte toxine care ne pătrund în corp şi ne atacă organele vitale sunt neutralizate şi eliminate mai uşor dacă nivelul de magneziu este în limite normale.
O rezervă suficientă de magneziu poate scădea riscul de cancer. Potrivit unui studiu publicat recent în American Journal of Clinical Nutrition, cu fiecare 100 mg de magneziu pe care le integrăm zilnic în alimentaţie ne putem reduce riscul de cancer colorectal cu 13 procente.

Drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae) folosită în acest produs este o drojdie specială, îmbogăţită cu magneziu şi vitaminele B. În procesul natural de formare a drojdiei au fost adăugate mici cantităţi de magneziu şi vitamine B, astfel încât drojdia rezultată are în compoziţia sa o cantitate crescută din aceste elemente. În componenţa prafului uscat de drojdie sunt prezente şi alte minerale, mai ales potasiu, fosfor, fier, magneziu, iod, mangan, alături de vitamine, enzime şi aminoacizi esenţiali. Aceste minerale din drojdie sunt legate organic, eliberându-se treptat şi fără a provoca stres oxidativ, forma organică fiind mult mai uşor de absorbit şi utilizat de către organism decât cea anorganică.
În fitoterapie se folosesc şi se recomandă folosirea formelor uscate, selecţionate, ale speciei Saccharomyces cerevisiae. Formele umede (vii) nu sunt recomandate pentru cură (sau ca supliment în alimentaţie), deoarece produc fenomene fermentative nedorite.

Orzul verde conţine toţi nutrienţii şi toate oligoelementele în proporţii fiziologice: vitaminele din grupul B (B1, B2, B5, B6, B12), acid nicotinic, vitamina E, vitamina C şi o mare cantitate de fier, calciu, mangan, magneziu, molibden, zinc, cupru, bioflavonoide, polizaharide, polipeptide şi clorofilă.

Plantă anuală de toamnă, cereală ca şi grâul şi secara (familia Gramineae), cu spiculeţe 1-3 flore, din cele 3 spiculeţe, cele două laterale fiind nearistate, mai mult sau mai puţin drepte; paleele cu o aristă de mai mulţi centimetri lungime; fructul cariopsă îmbrăcată în palee care nu se desprind nici la treierat.
Este considerată a patra cultură de cereale ca importanţă, după grâu, porumb şi orez şi este în topul primelor zece culturi în lume.
Originea exactă a orzului este discutabilă, este posibil să fie originară în Egipt, Etiopia, Orientul Mijlociu sau chiar Tibet. Totuşi, este aproape sigur că orzul a fost printre primele cereale cultivate, cam în aceeaşi perioadă cu domesticirea grâului.
Vestigii ale seminţelor de orz au fost descoperite în site-uri arheologice  din Orientul Mijlociu indicând faptul că această cultură a fost domesticită acum 10 000 de ani din ruda sa sălbatică Hordeum spontaneum. Prin studii genetice comparative, cu soiuri primitive din Himalaya şi India, s-a constatat că zona Himalaya constituie o regiune a diversificării orzului domesticit.
Cultivarea orzului în China şi India s-a realizat mai târziu, în peninsula Koreană de exemplu, orzul a fost crescut doar din perioada 1500-850 Î.H., alături de mei, grâu şi leguminoase.
În Egiptul antic (3200 – 30 Î.H.), pâinea şi berea prelucrate din orz constituiau o dietă completă.
Profetul Mohamed folosea orzul sub formă de pâine, talbina (supă de orz) şi sattu (un amestec de pudră de orz şi leguminoase, prăjite). Talbina este făcută prin adăugarea a una sau două linguri de făină de orz (100% făină integrală de orz) la o cană şi jumătate de apă şi încălzită la 10-15 minute, opţional adăugându-se lapte sau iaurt şi îndulcită cu miere).
Întrebuinţarea orzului în medicina ştiinţifică românească de la jumătatea secolului trecut se făcea sub formă de ceaiuri emoliente, în decoct îndulcit sau nu, cu miere. Orzul încolţit şi zdrobit constituie malţul, în care se găseşte maltina, un ferment solubil. Malţul era considerat un bun medicament antiseptic, care favoriza digestia alimentelor pe bază de făină; se recomanda chiar şi prepararea unei supe de malţ utilă în alimentaţia copiilor mici care au suferit de gastroenterită. Maltina, sau diastaza izolată ca pudră cenuşie şi amorfă, se prescria numai de către medic, găsindu-se la farmacii.
Pe lângă utilizările în scopuri culinare pentru incontestabilele calităţi nutritive, orzul, în forme variate, a fost folosit şi în medicina populară a multor ţări. Fiind uşor digerabil era recomandat pentru invalizi şi convalescenţi. Lăstarii sunt diuretici; germenii sunt demulcenţi, expectoranţi, galactofugi, emolienţi şi stomahici; uneori erau consideraţi abortivi; sunt folofiţi în tratamentul dispepsiei cauzate de cereale, lacto-dispepsia infantilă, regurgitarea laptelui. Nu sunt indicaţi mamelor care alăptează deoarece pot reduce producţia de lapte. Ajută la reducerea lactaţiei excesive. Seminţele sunt digestive, emoliente, nutritive, febrifuge şi stomahice. Se administrează intern ca aliment nutritiv sau ca apă de orz (o infuzie de seminţe germinate, în apă) şi este de utilitate specială pentru copii mici şi invalizi. Sub formă de cataplasme este folositor pe arsuri şi răni. Planta are tradiţie pentru activitatea antitumorală. Seminţele germinate au un efect hipoglicemic precedat de o acţiune hiperglicemiantă.
Cercetările moderne au arătat că orzul poate fi util în tratamentul hepatitelor, în timp ce alte studii au arătat că poate ajuta la controlul diabetului. Tărâţele de orz pot avea efect de reducere a nivelelor sangvine de colesterol şi de prevenire a cancerului de colon. Se mai foloseşte în bronşite şi diaree, şi ca sursă de acid folic şi vitaminele B6 şi B12. Este util şi în curele de slăbire.
Iarba tânără conţine enzima superoxiddismutază cu efect detoxifiant, contribuind la eliminarea raducalilor liberi de oxigen.

Atentionari:
Nu se recomandă în caz de insuficienţă renală, hipersensibilitate la oricare dintre ingredientele produsului.

Femeile însărcinate şi mamele care alăptează pot lua câte o capsulă de 3 ori pe zi, timp de o lună.

Acest produs se poate utiliza concomitent cu medicamentele.
La dozele recomandate nu au fost semnalate interacţiuni şi efecte secundare.