Goji, Afine si Catina 63 cps Fares

Goji, Afine si Catina F167 63 cps Fares

Conferă rezistenţă la efort fizic şi psihic.

Beneficii:
-tonic general, util în stări de oboseală persistentă, slăbiciune generală, lipsă de energie
-susţine adaptarea organismului la stres
-creşte rezistenţa la efort fizic şi psihic
-antioxidant
-susţine formarea şi funcţionarea globulelor roşii
-remineralizant
-contribuie la creşterea imunităţii
-susţine sănătatea ochilor
-susţine fertilitatea şi dinamica sexuală.

Compozitie/capsula:
-extract uscat de fructe de Goji (Lycium barbarum) standardizat în min. 3% vitamina C 150 mg
-fructe de măceş (Cynosbati fructus)
-fructe de afin (Myrtilli fructus) 100 mg
-fructe de cătină (Hippophae fructus) 100 mg.
Învelişul capsulei este pe bază de gelatină animală.

Administrare:
Copii 6-12 ani: 1 capsulă de 2 ori pe zi, cu minim 30 de minute înainte de masă.
Copii peste 12 ani şi adulţi: 1 capsulă de 3 ori pe zi, cu minim 30 minute înainte de masă.
Durata curei: 3-6 săptămâni.
Cura se poate repeta după o pauză de o lună.

Rolul componentelor:
Fructele de Goji conţin o cantitate remarcabilă de substanţe cu rol antioxidant, care ajută la combaterea proceselor degenerative şi a îmbătrânirii premature, cu de 10 ori mai mulţi antioxidanţi decât strugurii roşii.
Contribuie la menţinerea sănătăţii cardiovasculare şi digestive prin acţiunea sinergică a vitaminelor, fibrelor, fitosterolilor şi a acizilor graşi monosaturaţi.
Conţin un complex de aminoacizi esenţiali, minerale şi vitamine valoroase pentru  pentru sănătate şi longevitate, pentru întărirea sistemului imunitar şi tonifierea generală a organismului.
Contribuie la îmbunătăţirea vederii deoarece au în compoziţia lor cantităţi mari de beta-caroten (aproximativ 8 mg/100g) și zeaxantină, într-o formă foarte uşor de asimilat de către organism.

Fructele de măceş sunt foarte apreciate pentru conţinutul lor bogat în vitamina C, carotenoide, vitaminele A, B1, B2, E, P, PP şi K. Măceşele au cu 40-50% mai multă vitamina C decât lămâia şi cu 60% mai mult decât grapefruitul.

Afinele conţin cantităţi mari de antioxidanţi (vitaminele A, C), care protejează celulele organismului, inclusiv cele ce intră în structura globilor oculari, de acţiunea radicalilor liberi. Sunt utile pentru susţinerea și adaptarea vederii pe timp de noapte.

Fructele de cătină albă aduc un aport important de vitamine (C, A, B1, B2, B6, B9, D, E, P, PP) şi acizi graşi esenţiali. Dau rezultate rapide în recuperarea după efort fizic şi intelectual, scad durata de convalescenţă. Cresc imunitatea şi reduc degradarea celulelor prin efectul puternic antioxidant.

Atentionari:
Nu se recomandă în caz de hipersensibilitate la oricare dintre ingredientele produsului.

Poate fi administrat în sarcină şi alăptare.

Acest produs se poate utiliza concomitent cu medicamentele.
La dozele recomandate nu au fost semnalate efecte secundare.

Pentru avea o imunitate optimă recomandăm un regim alimentar bogat în vitamine (B6, B12, C, E, beta-caroten) şi minerale (fier, zinc) care stimulează mecanismele de apărare ale organismului. Acestea se regăsesc în fructele proaspete (citrice, cătină, mere, fructe de pădure, kiwi, căpşuni, caise), în legumele de culoare roşie, portocalie, galbenă şi verde (morcovi, tomate, ardei, dovleac, broccoli, spanac, porumb, ceapă roşie, usturoi, etc.) consumate crude, sau preparate cât mai uşor (fierte în abur, coapte), cereale integrale, ciuperci, seminţe şi oleaginoase neprăjite, uleiuri vegetale presate la rece, iaurt şi chefir (conţin lactobacili care ajută refacerea florei intestinale şi a imunităţii), produse apicole (polen, propolis, păstură, lăptişor de matcă).
Reduceţi consumul de alimente rafinate care sărăcesc organismul de săruri minerale şi vitamine, alimente procesate şi conservate, dulciuri şi produse de patiserie, zahăr alb (se înlocuieşte cu miere), îndulcitori artificiali, consumul de băuturi carbogazoase, alcool, tutun, cafea.
Pentru o imunitate bună a organismului menţineţi un program de viaţă cât mai ordonat, cu somn la ore potrivite, realizaţi zilnic exerciţii fizice, ieşiţi în natură cât mai des posibil.

Rolul componentelor:

Catina este un arbust tufos şi spinos originar din Europa şi Asia, înalt de până la 3 m, cu frunze îngust lanceolate pe partea inferioară cu peri argintii. Florile mici, galbene, dispuse în inflorescenţe globuloase, apar înaintea frunzelor. Fructele portocalii, sferice, cu sâmbure tare, se recoltează în perioada august-octombrie, până la primul îngheţ.
Termenul Hippophae derivă din cuvintele greceşti hippo care înseamnă cal, şi phaos care înseamnă lucios. În Grecia antică, fructele de cătină erau date cailor pentru a avea blana lucioasă.
Originea în timp a cultivării şi utilizării cătinei nu este cunoscută, ea a fost utilizată medicinal în China, Mongolia şi Tibet de cel puţin 12 secole pentru multe afecţiuni.
Fructele sunt pe larg folosite în lumea întreagă, putând fi consumate sub formă de sucuri, siropuri, sosuri, jeleu sau marmeladă, sau amestecate cu lapte sau brânză.
În 1988 China a desemnat băuturile din cătina pentru sportivi ca băuturi oficiale pentru atleţii săi la Olimpiada de la Seul. Cosmonauţii ruşi au primit suplimente constând în băuturi pe bază de cătină pentru îmbunătăţirea sănătăţii şi a rezistenţei la stres în spaţiu.
Ca multe alte fructe, şi cele de cătină sunt bogate în vitamine (A, C, E şi K) şi o varietate de bioflavonoide şi carotenoide, alături de o combinaţie de acizi organici care se presupune că contribuie la presupusele proprietăţi anticarcinogenice.
Având efecte tonice, energizante, hepatoprotectoare, de vindecare a rănilor, de stimulare a imunităţii şi antioxidante, fructele de cătină sunt utile ca tonic general, într-o largă varietate de afecţiuni, în boli inflamatorii, pulmonare, afecţiuni hepatice, ulcer stomacal, afecţiuni metabolice, la prevenirea răcelilor, a bolilor cardiovasculare, şi la reducerea efectelor secundare ale tratamentelor în cancer; ajută la vindecarea rănilor şi multor afecţiuni cutanate, susţine sănătatea pielii.
Activitatea antioxidantă este bine documentată şi stă la baza potenţialului anti-îmbătrânire al fructelor de cătină.

Goji este un arbust cu frunze căzătoare din familia Solanaceae, ce creşte până la 2,4-4m înălţime, înfloreşte în iunie-august, fructele roşiatice apărând în perioada august-octombrie. Unii autori consideră că specia Lycium barbarum reprezintă goji original tibetan, iar specia Lycium chinensis reprezintă goji chinezesc. În medicina tradiţională chineză este considerat un promotor al longevităţii, povestiri de 2000 de ani referindu-se la abilitatea sa miraculoasă de a prelungi şi îmbunătăţi viaţa. Un mit spune că a fost alimentul de bază al marelui înţelept şi tămăduitor Li Ch’ing Yuen care se spune că avea peste 250 de ani atunci când a murit în 1930. Fructele speciei Lycium au fost declarate comoară naţională de către Comisia Statală de Ştiinţă şi Tehnologie a Chinei. În China are de asemenea o lungă tradiţie ca remediu pentru infertilitatea masculină.

Sistemul de medicină tradiţională chineză este parte a unui sistem antic complex care analizează efectele tratamentelor în termenii efectelor acestora asupra „energiei” anumitor organe. În cadrul acestui sistem se consideră că fructele de goji au următoarele efecte: tonifică ficatul şi rinichii, fluidifică secreţiile de la nivelul plămânilor şi suplimentează energia yin. Utilizările tipice bazate pe aceste efecte sunt în tratamentul pielii uscate, vertijului, a dorinţei sexuale diminuate, durerilor de spate şi tusei cronice uscate.
Această plantă în trecut obscură în îndepărtata Asie, a renăscut recent în lumea modernă din Europa şi America de Nord, dar oficialităţile din Uniunea Europeană, considerând că nu există dovezi semnificative ale utilizării ei aici înainte de 1997, au stabilit că fructele de goji vor fi reglementate ca „aliment nou”. Polizaharidele sunt unele dintre constituenţii importanţi din fructele de goji, acestea având un rol major pentru îmbunătăţirea imunităţii. Fructele de goji au un potenţial nutriţional ridicat, fiind bogate în aminoacizi, până la 21 minerale precum germaniu, zinc, calciu, fier, cupru, seleniu etc., de asemenea vitamine – beta-caroten şi vitamina C, B1, B2, B6 şi E; mai conţin şi acid linoleic, sescviterpenoide, tetraterpenoide, beta-sisterol, şi betaină.
În general se pot folosi fructele uscate, sau se pot rehidrata în apă. Un decoct dulce tonic din fructe este util pentru reducerea tensiunii sangvine şi a colesterolului. Fructele de goji sunt examinate în prezent pentru potenţialul lor de a reduce incidenţa cancerului şi de asemenea de a inversa dezvoltarea tumorilor.

Afinul a fost utilizat in tratarea afectiunilor oculare: cataracta, retinopatie diabetica, retinita pigmentara, glaucom, degenerescenţă maculară; pentru îmbunătăţirea vederii nocturne şi datorită acţiunii vasoprotectoare.
De asemenea, fitoterapeuţii recomandau afinele şi pentru tratarea diareei, infecţiilor urinare şi diabetului zaharat.
Fructele de afin erau utilizate pentru tratarea şi prevenirea scorbutului. Unii chirurgi din Europa întrebuinţau afinele pentru vindecarea rănilor.
Potrivit unor surse secundare, taninul din compoziţia afinului este substanţa activă responsabilă de eficienţa terapeutică în tratamentul diareei, ulcerelor orale și durerilor de gât, fapt care a permis utilizarea plantei din cele mai vechi timpuri.

Primele menţiuni în scrierile europene despre efectele benefice ale afinului asupra sănătăţii datează aproximativ din anul 1100. Utilizarea acestuia pentru efectele sale asupra ochilor a fost cu adevărat răspândită mai ales pe teritoriul actual al Italiei, dar conform legendei, în timpul celui de-al doilea război mondial era consumat sistematic de piloţii flotei aeriene britanice, mai ales înaintea raidurilor nocturne. Amerindienii cunoşteau proprietăţile de conservant natural ale afinelor. Ei făceau o mâncare numită pemmican, care consta într-un amestec de afine cu carne uscată sau peşte uscat, făcute pastă iar aceasta le asigura oamenilor necesarul de proteine şi vitamine. De asemenea, conţin o mare cantitate de vitamina C. Iată de ce, expuşi riscului de a face scorbut, marinarii de odinioară duceau cu ei în lungile călătorii pe mare butoaie întregi de afine.

Indienii foloseau afinele şi ca medicament, amestecându-le cu făină de porumb şi punând cataplasme pe răni pentru a preveni infectarea sângelui.
Afinul este un subarbust stufos, rămuros, cu frunze mici, ovale, iar fructul este numit afină și reprezintă o bacă de culoare albastru-închisă, zemoasă, cu suc violaceu, cu gust plăcut dulce acrișor. Înflorește în lunile mai-iunie.
Frunzele și fructele de afin conțin compuși antioxidanți ce pot preveni afecțiunile cardiovasculare sau agravarea acestora. Pe lângă vitamina C, fructele mai conțin antocianozide, împreună cu hiperozidă și quercetrin (flavonoide). Sinergismul acestor compuși generează efecte benefice asupra sănătății organismului. Antioxidanții previn formarea radicalilor liberi și daunele asupra celulelor în cazul oxidării, daune ce conduc la formarea celuleor canceroase. Antocianii ajută de asemenea la creșterea rezistenței pereților vaselor de sânge și cresc fluxul de circulare al sângelui, evitând astfel și agregarea plachetelor sanguine. Extractul din frunză de afin protejează vasele împotriva aterosclerozei prin scăderea nivelului LDL colesterol (colesterol rău), factor major în formarea plăgilor de aterom. Cercetări recente au demonstrat că extractele din fructe și din frunze prezintă beneficii terapeutice printre care și efectul de inhibare al histaminei de către fructele de afin, mecanism atribuit abilității crescute a afinului în vindecarea rănilor și a ulcerului gastrointestinal. Acest mecanism se datorează unor taninuri catehice, compuși cu acțiune astringentă și antiinflamatoare. Studii pe extractul de frunză de afin arată ca această plantă est eficientă împotriva unor germeni precum Escherichia coli și Staphylococcus aureus.