Gel Intim Hidratant si Protectiv 30 ml OncoSupport

Rolul componentelor:
Acidul hialuronic este o componenta a tesutului conjunctiv care are rolul de a amortiza si lubrifia. Acidul hialuronic se gaseste in tot organismul in cantitati mari, inclusiv in multe dintre locurile afectate de unele dintre bolile ereditare ale tesutului conjunctiv (articulatii, valve cardiace, ochi).
In tulburarile tesutului conjunctiv sunt deseori intalnite anomalii ale acidului hialuronic. Interesant este ca exista anormalii biochimice la majoritatea indivizilor care sufera de conditii care implica tesuturile conjunctive, cum ar fi prolapsul de valva mitrala, osteoartritele si keratoconus.
Acidul hialurnioc este prezent in mod natural in toate organismele vii si este o componenta universala a spatiilor dintre celulele tesuturilor corpului.
Sus
Acidul hialuronic a fost descoperit in 1934, fiind un compus principal al organismului cu rol in retinerea apei in tesutul conjunctiv, piele si organe. Acesta este o componenta a colagenului si poate fi derivat si concentrat din colagen.
Acidul hialuronic este totusi creat si degradat mult mai repede in organism decat majoritatea compusilor. Pe masura inaintarii in varsta scade capacitatea corpului de a produce acid hialuronic. Procesul imbatranirii este strans legat de aceasta deficienta a acidului hialuronic.
De ani de zile, medicii au folosit o forma injectabila de acid hialuronic in timpul interventiei chirurgicale pentru tratamentul ochilor si articulatiilor dureroase (in mod normal, lichidul sinovial are o concentratie ridicata de acid hialuronic, dar in anumite boli aceasta scade si apare durerea articulatiilor).
In prezent, cercetatorii au dovedit ca administrarea pe cale orala a acidului hialuronic este mult mai eficienta pentru mentinerea sanatatii pielii, ochiilor si articulatiilor. In plus, acidul hialuronic ajuta la reversibilitatea intregului sistem degenerativ sau a imbatranirii.
Acidul hialuronic ofera articulatiilor contribuie la lubrifierea si la mentinerea functiei normale, de amortizare, a articulatiilor.

Pătlagina este o plantă erbacee, perenă, cu rizom scurt, din care se dezvoltăfrunze dispuse într-o rozetă bazală şi o tulpină dreaptă la capătul căreia se formează o inflorescenţă sub formă de spic.
Dacii o numeau spioox – spioac şi o foloseau intern pentru combaterea tusei, a răcelilor, bolilor de piept, a ofticii (tuberculoza) şi durerilor de stomac, iar extern contra rănilor şi tăieturilor pe care se puneau frunze pentru a opri sângerarea şi a grăbi vindecarea, şi contra furunculelor.
Dioscorides şi Plinius o recomandau pentru probleme precum tumorile maligne, ulcere, probleme bronhice, febră, contra sângerărilor, rănilor infectate, muşcăturilor şi inflamaţiilor pustuloase.
Medicina ştiinţifică românească de la începutul secolului XX, a constatat pentru pătlagină proprietăţi depurative (curăţă sângele) şi hemostatice; apoi fluidifiantă a secreţiilor mucoase, anticonvulsivantă, antifebrilă, stomahică (tonifiază stomacul), şi cicatrizantă. Aceste calităţi sunt datorate faptului că această buruiană conţine acid silicic, substanţă amară, tanin, mucilagiu şi săruri minerale.
Constituenţii chimici ai pătlaginei sunt bine documentaţi, cei mai importanţi fiind mucilaliige, glicozidele iridoide (aucubină şi catalpol), esteri ai acidului cafeic (acteozidă) şi taninuri. Astfel, bine cunoscutele proprietăţi antihemoragice pot fi atribuite taninurilor.
Aucubina are şi ea rol cicatrizant şi antibacterian, iar efectele anti-inflamator şi de vindecare a rănilor au fost atribuite concentraţiilor mari de acizi clorogenic şi neoclorogenic.. Acţiunea antitusivă este atribuită mucilagiilor. Acetozida şi plantamajozida prezintă acţiune antiinflamatoare.
Aucubigeninul, agliconul aucubinei, s-a dovedit a fi responsabilul principal pentru activitatea antibacterială a drogului, sau extractului de pătalgină.
Aucubina, catalpolul şi acetozida prezintă efecte spasmolitice, în dependenţă de doză.
Polizaharidele (mucilagiile) cresc activitatea imunostimulatoare a organismului.
A fost documentată o acţiune hipotensivă la câini normotensivi anesteziaţi, şi de asemenea o acţiune de reducere a lipidelor plasmatice, a colesterolului, a b-lipoproteinelor şi trigliceridelor la iepuri cu aterioscleroză experimentală.
Pe lângă aceasta, a mai fost documentată o activitate bronhostatică în urma studiilor preclinice şi preliminare clinice, pătlagina dovedindu-se eficientă în tratamentul bronşitelor cronice de natură spastică sau non-spastică.