Extract din Seva de Mesteacan 50ml PlantExtrakt
Extractul gemoterapic este obţinut din seva recoltată de la Mesteacăn (Betula linfa), prelucrată conform reţetei farmaceutice de macerat glicerinic. Conţine alcool etilic de cereale 18% vol.
Beneficii:
-Nivele de acţiune: detoxifiant general, aparat urinar, osteoarticular,endocrin, ţesut cutanat, mucoase.
-Extractul gemoterapic este obţinut din seva recoltată de la Mesteacăn (Betula linfa), prelucrată conform reţetei farmaceutice de macerat glicerinic. Conţine alcool etilic de cereale 18% vol.
-Recoltare ecologică.
-Certificare ecologică EcoInspect Ro-008.
-Detoxifiere: stimularea diurezei; detoxifiere la nivelul articulaţiilor (ajută la eliminarea acidului uric depus pe articulaţii); se recomandă cure de detoxifiere de o lună de zile primăvara şi toamna;
-Sistem circulator: ajută la scăderea nivelului colesterolului.
-Piele: îmbunătăţeşte elasticitatea pielii, reduce celulita.
-Cavitate bucală: ajută la menţinerea sănătăţii cavităţii bucale (afte, stomatite aftoase).
Administrare:
Adulţi şi copii peste 7 ani: în general, câte 2 ml, în puţină apă, de 2 ori pe zi, dimineaţa şi seara, înainte de mese.
1 ml=aprox. 25 de picături
În cazul asocierii cu alte extracte gemoterapice, se va administra o dată pe zi.
Durata administrării poate varia între 1-3 luni de zile. Se poate repeta administrarea după 1 sau 2 luni de pauză.
Nu se cunosc reacţii adverse sau contraindicaţii.
Rolul componentelor:
Arbore înalt de 30m, cu tulpina ramificată, flexibilă, cu frunze romboidale cu marginea dublu serată şi vârful acuminat. Scoarţa tulpinilor mature este albă, cu ritidom inelar şi lenticele. Florile sunt unisexiate grupate în amenţi, cele mascule câte 2-3 la vârful lujerilor se formează încă din vara precedentă, cele femele au forma unui con alungit. Frunzele se recoltează în stadiul tânăr, în perioada mai-august, prin strunjirea ramurilor.
Mesteacănul a jucat în antichitate un rol de seamă, cultural şi medical, fiind considerat în mod propriu „arborele vieţei”.
Medicina ştiinţifică românească de la începutul secolului XX recunoştea o acţiune depurativă accentuată pentru coaja de mesteacăn, datorită cantităţii de camfor şi betulină conţinute, producând astfel o stimulare a schimburilor de substanţe organice şi o întinerire. Unii medici considerau frunzele un excelent mijloc de tratare a problemelor metabolice şi diatezelor urice care se manifestă prin gută, reumatism, inflamaţii articulare dureroase, nefrite cronice, hidropizii.
Ceaiul din frunze de mesteacăn ajută la eliminarea acidului uric ajutând astfel în stările gutoase şi în erupţiile cutanate; rezultate bune s-au obţinut cu ceaiul de frunze de mesteacăn în bolile de rinichi şi litiaza urinară.
Tradiţia populară mai foloseşte mustul de mesteacăn, cu gust acrişor şi plăcut, ca un leac puternic contra colicilor, durerilor renale şi calculoase, purificator al sângelui fiind şi o bună băutură răcoritoare.
Prin distilarea uscată a lemnului de mesteacăn se obţine un gudron utilizat în dermatologie.
Proprietăţile frunzelor se datorează conţinutului în flavone, saponine, tanin, triterpene şi ce imprimă acestora efectele diuretice indicate pentru bolnavii cardiorenali cărora le reduce edemele şi albuminuria, favorizează eliminarea acidului uric şi a colesterolului. Mai posedă proprietăţi antimicrobiene şi antireumatice. Scoarţa de mesteacăn se utilizează pentru tratamentul dermatitelor şi îngrijirea părului.
Recent, într-un studiu realizat pe şobolani, un extract etanolic din frunzele de mesteacăn au arătat activitate gastroprotectoare.
