ENGYPEP - 30 capsule BioVitality

EFICAF -F - 30 capsule BioVitality

Digestiv si carminativ

Engypep contine un amestec de pulberi si extracte naturale cu actiune benefica in mentinerea functiilor digestive normale. Ghimbirul, chimionul si coriandrul ajuta procesul de resorbtie a gazelor acumulate si contribuie la refacerea motilitatii gastrointestinale, iar cele doua forme de piper, lung si negru, sustin digestia si detoxifierea ficatului. Formula produsului Engypep, ajuta la combaterea si ameliorarea senzatiilor neplacute specifice indigestiei, precum: balonare, arsuri gastrice, regurgitatii, senzatie de satietate sau prea plin, resimtite ocazional sau zilnic, dupa mese.

Caracteristici Engypep

Contribuie la:

- mentinerea functiilor digestive normale si sustine imunitatea prin apararea organismului de daunatorii interni;

- functionarea normala a tractului intestina;

- mentinerea echilibrului normal al gazelor in intestin in cazul tulburarilor dispeptice;

- neutralizarea si eliminarea toxinelor din organism si preintampina aparitia unor dezechilibre grave de sanatate;

- digestia si absorbtia nutrientilor si ajuta la mentinerea greutatii corporale normale;

- mentinerea fluxului normal al fluidelor digestive si elimina senzatia de prea plin si satietatea.

Ingrediente Per capsula  Extracte de (echivalent pulbere):

• Coriandru (Coriandrum sativum) 40 mg (400 mg)
• Bilva (Aegle marmelos) 50 mg (300 mg)
• Ghimbir (Zingiber officinale) 37 mg (300 mg)
• Musta (Cyperus rotundus) 37 mg (300 mg)
• Chitraka (Plumbago zeylanica) 30 mg (300 mg)
• Trikatu (amestec de piper negru si lung, ghimbir) 33 mg (200 mg)
• Chimen (Carum Carvi) 8 mg (150 mg)
• Pulbere de Caroxylon foetidum 400 mg
• Siropul mai contine apa, zahar

Utilizare Engypep

1. Indigestie (balonare, arsuri gastrice, regurgitatii), reflux gastroesofagian sau pentru

stimularea digestiei: dupa fiecare masa, astfel:

Intre 5 - 10 ani cate 1 capsula

Peste 10 ani si adulti cate 2 capsule

2. Colon iritabil, colita (in cazul aparitiei starilor diareice, se asociaza produsul Dastco,

cate 2 pana la 4 capsule pe zi, pana la normalizarea tranzitului intestinal): peste 10 ani si adulti, cate 2 capsule

3. Anorexie sau lipsa apetitului:

cu 1⁄2 de ora, inainte de masa Intre 5 - 10 ani cate 1 capsula

Peste 10 ani si adulti Cate 2 capsule

4. Asociat tratamentului cu antibiotic:

cu 1⁄2 de ora, inainte de masa

Intre 5 - 10 ani cate 1 capsula

Peste 10 ani si adulti cate 2 capsule

Rolul componentelor:

Coriandrul este originar din sudul Europei şi Asia, coriandrul este o plantă anuală, ierboasă. Frunzele bazale lung peţionale, cele mijlocii 1-2 penat-sectate, iar cele superioare de trei ori sectate cu lacinii rare, înguste. Flori cu petale albe sau roz-violaceu, grupate în umbele compuse. Fructele diachene mici, sferice.

A fost menţionat în scrierile sanscrite timpurii şi în cărţile mozaice, în Exod, şi apare în faimosul papirus egiptean Ebers. Fructele de coriandru au fost utilizate de evrei şi romani ca medicament, şi ca şi condiment. A fost foarte des menţionat în cartea lui Apicius Coelius (Apicius este o colecţie de reţete culinare romane). Columella (cel mai important scriitor în domeniul agriculturii), în secolul I, apoi Palladius (alt scriitor cu cărţi în domeniul agriculturii) în secolul III, au descris şi îndrumat cultivarea sa.

Medicina populară serveşte coriandru în bolile de stomac de natură inflamatorie, contra diareelor disenteriforme cu tenesme, în durerile articulare, contra viermilor intestinali, pentru sporirea secreţiei lactate etc.

Comisia E recomandă coriandrul în probleme dispeptice, pierderea apetitului.

În fitoterapia franceză este tradiţional utilizat în tratamentul simptomatic al afecţiunilor digestive precum distensia epigastrică, digestie lentă, eructaţie şi flatulenţă; ca tratament adjuvant al componentei dureroase a afecţiunilor digestive funcţionale.

Proprietăţile fructelor de coriandru se datorează în cea mai mare parte uleiului volatil, acesta având ca şi componentă majoră D-linaloolul, urmat de limonen, dar într-o cantitate mult redusă comparativ cu primul, α-pinen, camfor, α-terpineol, p-cimen etc. Datorită combinaţiei de compuşi, uleiul volatil de coriandru dezvoltă la nivel sistemic o acţiune antistres-adaptogenă, imunomodulatoare, armonizantă hormonal şi cardiovascular, dermoregeneratoare, antimicrobiană şi de stimulare generală puternică, la care se adaugă în plan psihic un puternic efect anxiolitic, psihorelaxant şi stimulant al capacităţii de concentrare.

S-au mai efectual studii in vitro care revelează şi o acţiune antioxidantă a fracţiunii polifenolice din fructele de coriandru.

Ghimbirul este o specie originară din Asia tropicală; perenă, cu rizom cărnos, ramificat ca o mână cu degete, cu tulpini aeriene ierboase ce se reînnoiesc anual, unele fiind înalte cu frunze, altele scurte, reproducătoare, purtând florile.

Denumirea provine de la grecescul zingiber, cuvânt de origine sanscrită.

Plantă medicinală cunoscută din vechime, ghimbirul a fost utilizat ca remediu în medicina tradiţională chineză şi indiană de mai bine de 2500 de ani. În medicina Ayurvedică a fost folosit ca remediu natural carminativ, anti-colitic, pentru stimularea digestiei, pentru hemoroizi, boli cronice ale pielii, obezitate şi sângerări anormale după naştere. În Medicina Tradiţională Chineză a fost şi este recomandat în balonare, tuse, vomă, diaree şi reumatism.

În Europa ghimbirul a fost menţionat în secolul I de către medicul grec Dioscorides, pentru proprietăţile sale digestive, pentru stimularea intestinală şi ca util pentru stomac. Din jurul anilor 1100 a fost utilizat în toate ţările europene. În lucrările medicale europene vechi, scrise de Harpestreng cca.1200, Lonicerus 1564, Matthiolus 1626, Bentley şi Trimen 1880, ghimbirul este descris ca util pentru stimularea apetitului şi a digestiei, pentru intestin şi pentru infecţii bucale şi gingivale. Monografiile ghimbirului au fost şi încă sunt parte din majoritatea farmacopeelor europene şi non-europene [Imbesi 1964; Farmacopeea Republicii Populare Chineze 2005; Farmacopeea Ayurvedică Indiană; Farmacopeea Indiană 2007] şi bineînţeles din Farmacopeea Europeană 7. Farmacopeea Chineză recomandă ghimbirul în senzaţii de rece, vomă şi diaree însoţite de extremităţi reci şi puls slab; pentru dispnee şi tuse cu expectoraţie abundentă.

Rădăcina de ghimbir conţine ulei esenţial cu peste 100 de compuşi identificaţi, în principal compuşi terpenoidici. Principiile responsabile de gustul picant, sau constituenţii non-volatili, ai ghimbirului, sunt considerate responsabile pentru proprietăţile aromatice ale acestuia, şi pentru activitatea farmacologică. Printre acestea: gingerolii, shagaolii, gingerdione, paradol, vallinoide, galanali A şi B, şi zingerona. Alţi compuşi ai ghimbirului constau în carbohidraţi, grăsimi, minerale, oleorezine, vitamine, ceruri, enzime proteolitice. Rizomul de ghimbir conţine venilil-cetone pungente, incluzând (6)-gingerol şi (6)-paradol, pentru acestea raportându-se activitate puternic antiinflamatoare precum şi proprietăţi antitumorale.

Pe lângă aceste proprietăţi bine cunoscute, datorită cărora găsim ghimbirul individual sau în combinaţii în produsele naturiste de la noi, acesta mai posedă proprietăţi antiemetice, antinociceptive, antitusive (siropuri de tuse), antioxidante, cardiotonice, imunomodulatoare şi chiar hipocolesterolemiante. Ghimbirul, fiind un agent termogenic, poate fi considerat ca agent funcţional pentru restaurarea unei balanţe energetice pozitive, şi ca urmare poate fi util în terapia naturistă a obezităţii.