Dulceata Afine fara Zahar 360g Dacia Plant
Dulceata de afine Bun de Tot reinvie reteta autentica cu ingrediente 100% naturale, si aduce mai aproape savoarea proaspata a afinelor.
Beneficii:
-Indulcita cu suc de struguri si cu un continut de 70g fruct / 100g, dulceata Bun de Tot este ideala pentru un mic dejun sanatos, o gustare usoara intre mese sau un desert delicios.
-Cand ne e pofta de ceva Bun de Tot, de fiecare data ne vine in minte gustul dulce de neuitat al dulceturilor parfumate din copilarie, al prajiturilor delicioase si al placintelor aburinde.
-Dulceata de afine este cea mai sanatoasa alegere pentru pofta ta de dulce:
-Fara arome adaugate, fara E-uri - 100% fruct, afine culese si sortate cu grija
-0% ZAHAR ADAUGAT.
-Sucul de struguri ce inlocuieste zaharul este nutritiv, usor de asimilat de organism, bogat in resveratrol (un antioxidant puternic) - conservata prin pasteurizare usoara - reteta autentica - Gust Bun de Tot.
Compozitie:
-Afine - minim 70%;
-suc din struguri cu pulpă 25% - concentrat prin evaporare blândă în vid la o temperatură de 60grade, pectină din coji de citrice, apă. -Preparat cu 70 g de fructe pentru 100 g de produs finit.
Administrare:
-Mic dejun: cereale cu iaurt, dulceata de afine si fructe proaspete / paine integrala cu unt si dulceata de afine
-Gustare: iaurt natural cu dulceata de afine
-Desert preparat: Budinca cu dulceata de afine / clatite cu dulceata de afine / torturi.
Rolul componentelor:
Primele menţiuni în scrierile europene despre efectele benefice ale afinului asupra sănătăţii datează aproximativ din anul 1100. Utilizarea acestuia pentru efectele sale asupra ochilor a fost cu adevărat răspândită mai ales pe teritoriul actual al Italiei, dar conform legendei, în timpul celui de-al doilea război mondial era consumat sistematic de piloţii flotei aeriene britanice, mai ales înaintea raidurilor nocturne. Amerindienii cunoşteau proprietăţile de conservant natural ale afinelor. Ei făceau o mâncare numită pemmican, care consta într-un amestec de afine cu carne uscată sau peşte uscat, făcute pastă iar aceasta le asigura oamenilor necesarul de proteine şi vitamine. De asemenea, conţin o mare cantitate de vitamina C. Iată de ce, expuşi riscului de a face scorbut, marinarii de odinioară duceau cu ei în lungile călătorii pe mare butoaie întregi de afine.
Indienii foloseau afinele şi ca medicament, amestecându-le cu făină de porumb şi punând cataplasme pe răni pentru a preveni infectarea sângelui.
Afinul este un subarbust stufos, rămuros, cu frunze mici, ovale, iar fructul este numit afină și reprezintă o bacă de culoare albastru-închisă, zemoasă, cu suc violaceu, cu gust plăcut dulce acrișor. Înflorește în lunile mai-iunie.
Frunzele și fructele de afin conțin compuși antioxidanți ce pot preveni afecțiunile cardiovasculare sau agravarea acestora. Pe lângă vitamina C, fructele mai conțin antocianozide, împreună cu hiperozidă și quercetrin (flavonoide). Sinergismul acestor compuși generează efecte benefice asupra sănătății organismului. Antioxidanții previn formarea radicalilor liberi și daunele asupra celulelor în cazul oxidării, daune ce conduc la formarea celuleor canceroase. Antocianii ajută de asemenea la creșterea rezistenței pereților vaselor de sânge și cresc fluxul de circulare al sângelui, evitând astfel și agregarea plachetelor sanguine. Extractul din frunză de afin protejează vasele împotriva aterosclerozei prin scăderea nivelului LDL colesterol (colesterol rău), factor major în formarea plăgilor de aterom. Cercetări recente au demonstrat că extractele din fructe și din frunze prezintă beneficii terapeutice printre care și efectul de inhibare al histaminei de către fructele de afin, mecanism atribuit abilității crescute a afinului în vindecarea rănilor și a ulcerului gastrointestinal. Acest mecanism se datorează unor taninuri catehice, compuși cu acțiune astringentă și antiinflamatoare. Studii pe extractul de frunză de afin arată ca această plantă est eficientă împotriva unor germeni precum Escherichia coli și Staphylococcus aureus.
