Crema impotriva caderii parului cu petrol si extracte din plante 250 ml VivaNatura
Crema împotriva căderii părului VivaNatura are efecte deosebite datorită componenței complexe de extracte din plante, uleiuri naturale şi o fracţie specială obţinută din petrol, care acționează sinergic pentru a întări și hrăni firul de păr. În Romania valoarea terapeutică a petrolului asupra părului este cunoscută din timpuri străvechi, iar acum asistăm la o revalorificare a tratamentelor tradiționale, pe baze noi, științifice.
Crema este eficientă încă de la prima ulilizare.
Regenerează rădăcina firului de păr, oprește căderea acestuia, părul devenind astfel rezistent și sănătos. Plantele folosite în această cremă au fost alese cu grijă, pentru ca efectele lor să se completeze şi să se potenţeze reciproc, rezultând o formulă unică de îngrijire a părului, revoluţionară şi eficientă.
Mesteacănul stimulează creșterea părului, reglează funcționarea glandelor seboreice, previne apariția mătreţii.
Brusturele este indicat contra căderii părului, degresează şi dezinfectează pielea capului, regenerând-o.
Podbalul stimuează circulaţia sanguină a pielii la nivelul scalpului, are un efect antiinflamator şi astringent, ajutând pielea sensibilă şi iritată, cu exces de sebum şi mătreaţă.
Urzica conține substanțe active care stimulează foliculul pilos și sinteza de cheratină, rezultând astfel un fir de păr mai gros și mai rezistent, previne și tratează micozele pielii capului.
Rădăcina de iarbă mare se foloseşte contra mâncărimii scalpului.
Pe lângă proprietățile deosebit de valoroase ale plantelor se mai adaugă și efectele regenerante ale uleiurilor naturale presate la rece.
Uleiul de măsline hrăneşte și reface vârfurile aspre și despicate ale firului de păr.
Uleiul de germeni de grâu este foarte nutritiv, antioxidant puternic, oprește căderea părului.
Uleiul de ricin conține o paletă largă de acizi grași nesaturați și vitamine care ajută la regenerarea părului, devenind astfel bogat și fortifiat.
Deși exploatat din timpuri străvechi, dar folosit mai mult de bunicile noastre, decât de către populaţia tânără, petrolul se deosebește prin complexitatea efectelor lui. Asupra podoabei capilare, un astfel de tratament are efect întăritor şi regenerator, petrolul face firul de păr mătăsos, gros și rezistent. Este un puternic antioxidant, dezinfectant, antibacterian, antimicotic. Crema împotriva căderii părului VivaNatura tonifică rădăcina firului de păr, îi conferă supleţe şi strălucire.
Mod de utilizare :
Aplicarea Cremei împotriva cãderii pãrului VivaNatura se face înainte de spălare, în primul rând la rădăcina firelor de păr, dar şi pe întreaga lor lungime. Se maseazã energic pielea capului, apoi se menţine de la 10 pânã la maxim 45 minute, apoi se spalã cu şampon şi se aplicã (dacă se doreşte) balsamul de pãr. În urma folosirii acestei creme părul va avea pentru scurtă vreme un uşor miros specific de petrol, dar eficienţa dovedită a produsului merită acest neajuns.
Pentru a atenua mirosul (deşi majoritatea utilizatorilor raportează o situaţie acceptabilă), se poate folosi un balsam de păr, o apă de păr sau chiar un parfum. Tehnologia VivaNatura înglobează anumite aspecte inovatoare, care permit realizarea acestui produs special.În unele cazuri poate modifica ușor culoarea părului vopsit.
Contine 95% substante naturale si 5% substante de origine naturala.
Rolul componentelor:
Mesteacanul este un arbore înalt de 30m, cu tulpina ramificată, flexibilă, cu frunze romboidale cu marginea dublu serată şi vârful acuminat. Scoarţa tulpinilor mature este albă, cu ritidom inelar şi lenticele. Florile sunt unisexiate grupate în amenţi, cele mascule câte 2-3 la vârful lujerilor se formează încă din vara precedentă, cele femele au forma unui con alungit. Frunzele se recoltează în stadiul tânăr, în perioada mai-august, prin strunjirea ramurilor.
Mesteacănul a jucat în antichitate un rol de seamă, cultural şi medical, fiind considerat în mod propriu „arborele vieţei”.
Medicina ştiinţifică românească de la începutul secolului XX recunoştea o acţiune depurativă accentuată pentru coaja de mesteacăn, datorită cantităţii de camfor şi betulină conţinute, producând astfel o stimulare a schimburilor de substanţe organice şi o întinerire. Unii medici considerau frunzele un excelent mijloc de tratare a problemelor metabolice şi diatezelor urice care se manifestă prin gută, reumatism, inflamaţii articulare dureroase, nefrite cronice, hidropizii.
Ceaiul din frunze de mesteacăn ajută la eliminarea acidului uric ajutând astfel în stările gutoase şi în erupţiile cutanate; rezultate bune s-au obţinut cu ceaiul de frunze de mesteacăn în bolile de rinichi şi litiaza urinară.
Tradiţia populară mai foloseşte mustul de mesteacăn, cu gust acrişor şi plăcut, ca un leac puternic contra colicilor, durerilor renale şi calculoase, purificator al sângelui fiind şi o bună băutură răcoritoare.
Prin distilarea uscată a lemnului de mesteacăn se obţine un gudron utilizat în dermatologie.
Proprietăţile frunzelor se datorează conţinutului în flavone, saponine, tanin, triterpene şi ce imprimă acestora efectele diuretice indicate pentru bolnavii cardiorenali cărora le reduce edemele şi albuminuria, favorizează eliminarea acidului uric şi a colesterolului. Mai posedă proprietăţi antimicrobiene şi antireumatice. Scoarţa de mesteacăn se utilizează pentru tratamentul dermatitelor şi îngrijirea părului.
Recent, într-un studiu realizat pe şobolani, un extract etanolic din frunzele de mesteacăn au arătat activitate gastroprotectoare.
Denumirea științifică a brusturelui este Arctium lappa, numele de Arctium provenind din limba greacă, unde „arktos” înseamna urs, iar „lappa” înseamnă în limba celților labă. Deci, Arctium lappa ar insemna laba ursului, probabil datorită formei frunzelor sale mari, care aduce întrucâtva aminte de urma labei unui urs.
Rădăcina de brusture era caracteristică în repertoriul medicilor populari din America și Europa. Europenii au început să o folosească puternic în Evul mediu, atât ei cât și predecesorii lor erau convinși de rolul diuretic și de curățare al sângelui prin eliminarea toxinelor din organism, chiar și microorganismele ce produc sifilis. În medicina tradițională chineză și indiană, medicii foloseau brusturele pentru tratarea răcelii, gripei și alte afecțiuni ale gâtului și pieptului.
Brusturele este o plantă bianuală (trăiește doi ani). În primul an, brusturele are doar frunze, asezate sub forma unei rozete, un adevarat laborator de fotosinteză, care hrănește cu belșug de substanțe nutritive o radacină, transformând-o într-un depozit de substanțe. Din aceasta rădăcină va crește o tulpină de până la doi metri înălțime, cu flori nu foarte spectaculoase, care până în toamnă se vor transforma în binecunoscuții scaieți, care nu sunt altceva decât semințele de brusture. Planta bună de recoltat este cea în vârstă de un an.
Brusturele s-a folosit din cele mai vechi timpuri ca un tonic pentru ficat. Are efect diuretic si ajută la eliminarea toxinelor din organism, tocmai de aceea este un bun remediu împotriva afecțiunilor pielii. Proprietățile sale antiseptice îl recomandă ca tratament pentru acnee, eczeme, psoriazis, pete maronii de bătrânețe, furuncul sau orice tip de iritație a pielii sau scalpului.
Planta are acțiune diuretică și diaforetică, cu eliminarea acidului uric și a toxinelor din organism. Efectul coleretic se datorează principiilor amare care stimulează secreția sucurilor digestive și a bilei, stimulează digestia, funcția hepatică și pancreatică. În uzul intern, brusturele se folosește împotriva răcelii, gripei, afecțiunilor renale, litiazei biliare, hipertensiunii, diabetului zaharat sau furunculilor. Totodată, ceaiurile de brusture ajută organismul să elimine toxinele. În uzul extern, brusturele și-a dovedit eficacitatea împotriva afecțiunilor bucale, herpesului, rănilor și ulcerațiilor.
Complexul de substanțe active precum inulina, mucilagiile, principiile amare, lactonele sesquiterpenice, acizii grași și vitaminele, au determinat studiile de specialitate să dovedească proprietățile benefice asupra sănătății organismului.
Urzica este o plantă erbacee perenă care creşte în locuri necultivate, până la altitudinea de 1700 m.
Florile sunt mici, verzui şi înfloresc vara.
Planta se usucă la umbră, în locuri bine aerisite.
Lichidul urzicător îşi pierde efectul prin fierberea plantei.
Mugurii sunt bogaţi în vitamina C iar frunzele au efect diuretic.
Urzica vie este un bun antidot al indigestiei produse de consumul de scoici.
Este o plantă caldă, acidă, desicativă, aperitivă, emolientă, diuretică, are un bogat conţinut de fier (Urzica aparţine planetei Marte).
Conţine de asemenea provitamina A, vitaminele B2, C şi K, clorofilă, flavonoide, mucilagii, acizi esenţiali, ulei esenţial şi ulei gras.
În uz extern stimulează refacerea ţesuturilor – este cicatrizantă –
Toate părţile plantei au proprietăţi medicinale. Urzica este fortifiantă şi decongestivă hepatobiliară, remineralizantă, uşor hipoglicemiantă, reglatoare a tranzitului intestinal.
Băile cu urzică ameliorează sciatalgiile şi arteriopatiile periferice. Plante văzute încă din vremuri străvechi ca bogate surse de sănătate și protecție spirituală, urzicile au dat naștere unor variate legende și superstiții, îndreptățite sau nu, confirmate sau nu, până în zilele noastre. Se spunea că un vas cu urzici proaspăt tăiate așezat sub patul unui bolnav avea capacitatea de a-l lecui de orice boală îi stăpânea trupul. În același timp, urzicile răspândite prin toată casa erau înzestrate cu potențialul de a îndepărta spiritele rele.
Urtica dioica este o plantă erbacee, perenă cu rădăcină subţire şi o tulpină erectă, acoperită cu peri urticaţi. Frunzele sunt peţiolate opuse, ovate, lanceolate sau ovat lanceolate, ascuţite la vârf, dinţate pe margini, cu peri urticaţi pe ambele feţe. Florile sunt dispuse în panicule iar fructul este o nuculă cu perifon persistent. Înflorește în perioada iunie-octombrie.
Acțiunile terapeutice ale urzicii sunt rezultatul unui complex de principii active existente în toate organele plantei, și anume flavonoide, săruri minerale, vitamine, carotenoide, ulei volatil și taninuri. Urzica este cunoscută pentru proprietățile sale antianemice, energizante, vitaminizante, și mineralizante în special pentru anemici. Totodată este un bun depurativ în curăţarea sângelui de toxine, și un tonic excelent pentru întărirea sistemului imunitar. În afecţiunile digestive are efecte hepatoprotectoare, antimicrobiene, gastrosecretoare, antidiareice, antihemoragice. La nivelul aparatului respirator are proprietăţi expectorante, emoliente, antitusive, antiastmatice, antibronşitice, antiinflamatoare. Pentru sănătatea rinichilor are acţiuni diuretice şi drenor al excesului de uree, creatinină şi acid uric, fapt datorat în mare parte flavonoidelor din compoziție. Extern prezintă acţiuni astringente, antiseptice, cicatrizante, epitelizante, hemostatice, revulsive, antiseboreice, dezodorizante, urzica fiind foarte des utilizată în industria cosmetică în special la prepararea șampoanelor.
Datorită acțiunii sale diuretice, consumul prelungit de urzici poate cauza un dezechilibru electrolitic.
