COMPLEX DETOXIFIANT NATURAL 40 CPR - Hofigal

COMPLEX DETOXIFIANT NATURAL 40CPR - Hofigal

Plantele provin din culturi ecologice.

Beneficii:

-Asigura un aport bogat de nutrienti si substante bioactive necesar in suplimentarea dietei pentru neutralizarea si eliminarea toxinelor din organism, printr-o actiune pronuntata de detoxifiere, ca rezultat al activitatii sinergice intre extractele vegetale prezente in formula;
-Favorizeaza eliminarea produsilor de degradare metabolica (cataboliti) acumulati in sange si a substantelor hepatotoxice (alcool, droguri, alte substante chimice toxice) daunatoare functionarii normale a ficatului;
-Influenta pozitiva in normalizarea nivelului de colesterol din sange;
-Actiune detoxifianta asupra sistemului nervos central si a altor organe si tesuturi;
-Participa la neutralizarea unor substante alergogene si inlatura manifestarile alergice la unele substante chimice si alergeni din mediul inconjurator;
-Intervine favorabil in tulburari fiziologice, in principal, cele digestive prin
consum de alimente alterate, bauturi racoritoare sau energizante cu aditivi alimentari si/sau coloranti chimici;
-Asigura starea generala de bine.

Compozitie:

150 mg extract din radacina de Lemn dulce* (Glycyrrhiza glabra), 100 mg extract din fructe de Armurariu* (Silybum marianum), 100 mg extract din parti aeriene de Busuioc* (Ocimum basilicum), 100 mg extract din parti aeriene de Cimbru de cultura* (Thymus vulgaris), 100 mg extract din fructe de Zmeur* (Rubus idaeus), 100 mg extract din frunze de Roinita* (Melissa officinalis), 100 mg extract din frunze de Menta* (Mentha piperita), 40 mg extract de flori de Levantica* (Lavandula angustifolia), 0,5 mg ulei volatil de Menta* (Mentha piperita), 0,5 mg ulei volatil de Rozmarin (Rosmarinus officinalis) si maltodextrina-agent de incarcare, polivinilpirolidona K30-emulsifiant, stearat de magneziu-agent de intarire.

Administrare:

Cate 1 - 2 comprimate pentru supt de 3 - 4 ori pe zi cu 15 minute inainte de mesele principale sau la recomandarea specialistului. Se poate administra in cure prelungite.

Atentionari:

Produsul este bine tolerat, fara contraindicatii semnalate pana acum la dozele si ritmul de administrare recomandate.
In sarcina si perioada de alaptare, copii pana la 12 ani este necesara recomandarea specialistului.
La aparitia unor efecte nedorite se intrerupe administrarea produsului si se recomanda consultarea medicului sau farmacistului.

Rolul componentelor:
Specie anuală sau bienală de cultură, cu tulpina erectă, înaltă de 0,5-1,5 m, ghimpoasă; frunze alterne, alungit-ovate, cu pete albicioase, cu nervurile prelungite cu ghimpi; florile tubulare grupate în antodii mari (4-5 cm diametru), având foliolele involucrale terminate cu ghimpi ascuţiţi; fructele achene, brun deschise. Se recoltează fructele, coapte, în perioada iunie-septembrie.
Plantă medicinală consacrată, armurariul a fost folosit ca remediu natural, tradiţional, de foarte multă vreme, cu referinţe bibliografice datând din secolul I. Naturalistul roman Pliniu cel Bătrân a notat că sucul plantei „transportă bila”. Medicul militar roman Dioscorides a folosit seminţele ca remediu pentru copii şi pentru cei muşcaţi de şerpi.
Alţi naturalişti, de-a lungul secolelor următoare, au recomandat utilizarea sa în tratamentul afecţiunilor ficatului şi splinei, pentru stimularea diurezei, eliminarea calculilor şi pentru tratamentul hidropiziei.
Din secolul XIX medicii germani foloseau şi recomandau armurariul pentru tratamentul problemelor hepatice şi de vezică biliară, precum şi pentru curăţarea intestinului. Anterior considerată în categoria plantelor amare, armurariul a câştigat recunoaştere ca unul din cele mai bune tratamente naturiste pentru boli ale ficatului. Rademacher, medic german de la începutul secolului XIX, a dat pacienţilor săi tinctură din seminţe de armurariu, care s-a dovedit a fi un succes, aceasta găsindu-se şi astăzi în unele farmacopee sub denumirea de „Tinctura Cardui Mariae Rademacher”.
Mai recent, studiile asupra fructului de armurariu au relevat efectul său de protecţie asupra ficatului. Cercetătorii germani, care au relizat cele mai multe studii, au notat că acesta pare să protejeze ficatul animalelor de substanţe cu potenţial toxic ridicat, precum tetraclorura de carbon.
S-au realizat cercetări şi asupra compoziţiei chimice, şi s-a descoperit că fructele de armurariu conţin silymarina (un complex de substanţe din grupa flavonolignanilor), complex responsabil de proprietăţile hepatoprotectoare şi antihepatotoxicebine atât de cunoscute (protecţie faţă de cei mai puternici toxici hepatici precum amanitina şi faloidina). Niciun alt component chimic al plantei nu a fost atât de studiat în perioada recentă la fel ca silymarina, iar mai multe studii au arătat eficacitatea sa în tratarea a numeroase afecţiuni hepatice. Ciroza, intoxicaţia cu ciuperci, toate tipurile de hepatite, calculii biliari, expunerea profesională la substanţe toxice şi boli ale pielii, toate au arătat rezultate pozitive în studiile cu fructe de armurariu.
Se poate astfel înţelege de ce, în prezent, fructele de armurariu sunt frecvent regăsite în produsele naturiste recomandate pentru afecţiunile hepatice.
Lemnul dulce este o plantă erbacee perenă care creşte în Europa de Sud şi în Orient, pe teren nisipos. Denumirea de “ lemn dulce” derivă din grecescul “ glykys” care înseamnă “ dulce “ şi “rhiza”care înseamnă “ rădăcină”. Se foloseşte rădăcina, din care se extrage o sevă dulce-amăruie, cu numeroase calităţi terapeutice. Recoltarea se face în septembrie-octombrie, când planta este în fază de repaus şi se usucă la soare. Planta trebuie să aibe cel puţin 3 ani.
Rădăcina conţine mult ulei şi sare esenţială, acestea conferindu-i proprietăţi de regenerare a celulelor, protectoare a mucoaselor iritate şi de a uşura absorbţia altor medicamente.
Are efect antispastic, antitusiv, expectorant, depurativ, antiinflamator şi revigorant.
Este folosită cu eficienţă şi în medicina veterinară ca antitusiv şi pentru îmbunătăţirea tonusului muscular şi ameliorarea alergiilor.
În uz extern, frunzele proaspete au proprietăţi cicatrizante şi antibacteriene, iar mestecarea rădăcinii calmează inflamaţia şi iritaţia cavităţii bucale, ameliorează răguşeala şi mirosul respiraţiei.
Se recomandă în tratarea gastritelor şi ulcerului gastro-duodenal, anginelor, faringitelor, bronşitelor, tusei iritative, tabagice, afecţiunilor reumatismale şi dermatitelor.
Nu se recomandă persoanelor hipertensive, celor cu diabet zaharat, femeilor însărcinate şi celor care alăptează, deoarece acidul glicirizic pe care îl conţine provoacă hipertensiune, edeme prin retenţie hidrică, cefalee- deci durere de cap- şi astenie.