Ceai Rozmarin 50g Fares

Ceai Rozmarin 50g Fares

Proprietăţi antioxidante.
Suport pentru funcţionarea normală a ficatului şi bilei.
Contribuie la obţinerea confortului digestiv.
Susţine revigorarea organismului.

Beneficii:
-susţine digestia
-contribuie la reducerea disconfortului abdominal, reducerea balonărilor
-ajută la buna funcţionare a ficatului, stomacului şi intestinelor
-susţine secreţia şi eliminarea bilei în duoden
-susţine pofta de mâncare
-ajută la funcţionarea normală a rinichilor
-contribuie la eliminarea disconfortului articular şi muscular, susţine sănătatea articulaţiilor şi îmbunătăţirea circulaţiei sangvine periferice.
-util în stări de surmenaj fizic şi intelectual, pentru tonifierea organismului.
-antioxidant
-utilizat extern ajută la relaxarea musculară, susţine confortul articulaţiilor, contribuie la îmbunătăţirea circulaţiei periferice şi la reconfortarea organismului.

Compozitie:
-frunzele plantei Rosmarinus officinalis L. (Lamiaceae) conţin ulei volatil în care predomină camfenul, borneolul şi camforul, acid rosmarinic, flavone, triterpene, saponine, tanin, vitamina C.

Administrare:
Uz intern: peste o linguriţă plantă se toarnă 200 ml apă clocotită şi se lasă 10-15 minute acoperit, apoi se strecoară.
Uz extern: se fierbe o lingură plantă în 200 ml apă timp de 5-10 minute, apoi se strecoară.

Uz intern: se beau 2 căni cu ceai pe zi.
Uz extern: se aplică comprese.

Atentionari:
Nu se recomandă în caz de hipersensibilitate la această plantă.
Nu este indicat femeilor însărcinate.

Rolul componentelor:

Rozmarinul este un arbust care creşte în toată Europa, dar s-a adaptat mai bine zonelor litoralului mediteranean. Aceasta se vede şi în numele său care provine din două cuvinte latine: ros+marinus care înseamnă roua mării. Practica arderii de crenguţe de rozmarin pentru purificarea aerului în spitalele din Franţa s-a menţinut până în secolul XX.
Frunzele conţin ulei esenţial (1-2%) în care componenţii principali sunt camfenul, borneolul camforul, acidul rosmarinic, şi mai conţine flavone, taninuri, principii amare.

Medicina românească din secolului XX constata pentru uleiul esenţial de rozmarin o puternică acţiune stimulentă, o sporire a diurezei în doze mici, şi o stimulare a reflexelor, iar în doze mari atenuarea reflexelor. Se mai observa o sporire a activităţii intestinale. În bolile de ficat medicii vremii au obţinut cu ceaiul din plantă rezultate bune în bolile de ficat, observându-se şi o oarecare stimulare a diurezei, o stimulare a circulaţiei sangvine cu ridicarea presiunii şi redresarea pulsului. În plus, au mai observat o tonifiere a cordului, o cedare a hidropiziilor şi o diureză fără lezarea epiteliului renal prin iritare. Ceaiul de rozmarin era şi mai este utilizat ca tratament naturist în bolile de stomac şi intestine, în special asociat cu feniculul.
Medicina populară românească foloseşte rozmarinul ca remediu natural în toate aceste afecţiuni, şi pentru stimularea apetitului, boli de inimă, reumatism, dureri de cap, şi extern pentru vindecarea rănilor şi diverselor erupţii ale pielii, chelie.
Este utilizat în produsele naturiste ca tonic amar, coleretic, aromatic, condiment, fiind indicat în afecţiuni gastro-intestinale, hepatice, reumatism. Se mai indică utilizarea uleiului volatil în băile tonice, creme pentru frecţii în reumatism precum şi vinuri tonice cu rozmarin.
Sunt studii care susţin şi un efect antioxidant al compuşilor polifenolici ai rozmarinului, şi potenţiale efecte de prevenire şi tratare a astmului bronşic.