Ceai Fenicul 50g AdNatura

Ceai Fenicul 50g AdNatura

Susţine o digestie sănătoasă.

Beneficii:
-Principii active - Ulei volatil reprezentat în principal de anetol; flavonoide; zaharuri; substante minerale; ceruri; stigmasterina.
-Acţiune - Carminativ (eliminã gazele intestinale), antispastic gastrointestinal, diuretic, stomahic, sedativ al tusei si expectorant, galactogog, tonic nervin, diuretic, dezinfectant. Se foloseste si pentru stimularea secreţiei de lapte la femei în perioada de alăptare.
-Intern: meteorism abdominal, balonari, aerofagie, digestie dificila, calmant al colicilor (indeosebi la copii), tuse convulsiva, astm bronşic, bronşite, helmintoza, infectii renale si urinare, obezitate.

Compozitie:
Fructe de fenicul - Foeniculi Fructus.

Administrare: 

Intern: infuzie-peste  o lingurita cu plantă se toarna  250 ml apă clocotita. Vasul se acopera si se lasa in repaos 10-15 minute, dupa care se strecoara. Se bea indulcit dupa gust, 1-2 cani cu ceai pe zi.

Atentionari:
Contraindicaţii
Ulcer gastric si duodenal, enterocolite cronice, epilepsie si în timpul sarcinii.
Acest produs este un supliment alimentar.
Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o dietă variată şi echilibrată.
A nu se lãsa la îndemâna si la vederea copiilor mici.
A nu se depăşi doza zilnică recomandată.

Rolul componentelor:
Cunoscut ca plantă medicinală şi condiment peste tot în lume, începând chiar din perioada antică datorită aromei sale plăcute, feniculul, sau molura, este o specie ierbacee, bienală sau perenă, la noi exclusiv de cultură, cu tulpina ce ajunge până la 1-2m, ramificată de la bază, frunze de 3-4 ori sectate, cu fragmente filiforme. Florile mici, galbene, grupate în umbele. Fructele alungite, grupate câte două, cu 5 coaste proeminente fiecare, şi plăcut aromate.
Citat de Theophrastus, Plinius şi Columella; după Dioscorides iarba şi fructul stimulează secreţia lactată. În cartea de reţete a lui Marcellus Empiricus din Bordeaux (aprox. secolul V D.H.) era recomandat ca remediu pentru tuse.
În majoritatea cărţilor mai vechi sau mai noi de specialitate, feniculul este prezentat ca şi carminativ, stimulent, galactogog, diuretic şi diaforetic, cu utilizare în colici însoţite de flatulenţă, amenoree şi hiposecreţie lactată, şi de asemenea pentru corectarea gustului pe lângă alte substanţe cu gust neplăcut.
Medicina ştiinţifică românească de la începutul secolului XX, consideră că feniculul este cel mai preferabil mijloc de stimulare a secreţiei lactate. În plus are o acţiune carminativă şi înlesneşte expectoraţia. De asemenea, un ceai de fenicul este eficace în combaterea convulsiilor şi deci indicat în tusea măgărească (convulsivă), astm, precum şi în catarurile bronhiale cronice; în plus, stimulează apetitul şi va combate diverse tulburări stomacale.
Efectele antispasmodice, antiinflamatoare, secretomotoare şi antibacteriane ale uleiului esenţial de fenicul au fost demonstrate în studii in vitro şi în studii pe animale. Tot studiile pe animale au demonstrat şi efectele secretolitic şi expectorant ale anetolului şi fenconei, cât şi ale infuziei din fructele de fenicul in vitro.
Activitatea estrogenică este pusă pe seama trans-anetolului.
În studii experimentale in vitro sau in vivo au mai fost evidenţiate şi alte efecte ale feniculului: hepatoprotector, hipotensiv, hipoglicemic şi anestezic local.