BALSAM BUZE PROPOLIS 5ML Faunus Plant
Buzele uscate și crăpate au nevoie de balsamul de buze cu Propolis, excelent reparator, regenerant și antibacterian, prevenind inflamațiile cauzate de fisuri. În combinație cu extractul de Gălbenele – excepțional emolient și cicatrizant – și cu vitamina E – minunat antioxidant și antiinflamator, balsamul asigură protecție completă, hrănind și hidratând buzele în profunzime.
Ingrediente: ulei de măsline (Olea Europaea), Gălbenele (Calendula officinalis), ceară de albine (Cera flava), Propolis, vitamina E (tocopherol).
Produs 100% natural, obținut prin prelucrare manuală.
Nu conține parabeni sau alte substanțe cu potențial nociv.
Rolul componentelor:
Amestec de substanţe de consistenţa răşinii, culese de pe cel puţin 20 de specii de arbori, propolisul este pentru stup o adevărată barieră de protecţie. De altfel, cuvântul propolis vine din greacă şi înseamnă „partea dinaintea cetăţii”.
El a fost denumit aşa de către învăţaţii greci care, observând cum îşi construiesc albinele stupul, au ajuns la concluzia că această substanţă joacă rolul de pavăză împotriva agresorilor externi, propolisul făcând din stup o adevărată cetate.
Studiile moderne privitoare la proprietăţile acestui preparat natural i-au uimit pe oamenii de ştiinţă: nu mai puţin de 21 de bacterii, 9 specii de ciuperci parazite, 30 de tipuri de virusuri (incluzând şi varietăţile lor) sunt distruse de către propolis, care este cel mai puternic medicament antiinfecţios cunoscut.
Iar proprietăţile sale terapeutice nu se opresc aici, eficienţa sa fiind demonstrată în nu mai puţin de 200 de afecţiuni. Iată de ce ne-am hotărât să cunoaştem mai bine acest produs al stupului, una din cele mai puternice arme din arsenalul terapiei naturale.
Propolisul este un „cocteil” de substanţe vindecătoare, adunat din mugurii şi de pe scoarţa plopilor, a mestecenilor, a castanilor, a sălciilor, a frasinilor, a aninilor şi ale unor specii de pomi fructiferi. Cum ştiu albinele să dozeze acest elixir, să-l combine şi să-i dea în final o compoziţie unitară, aşa încât diferitele tipuri de propolis culese din diverse regiuni ale lumii să aibă proprietăţi practic similare, este o enigmă.
O enigmă este şi cum au putut medicii antici, cum ar fi Galen sau Pliniu, să identifice, fără a beneficia de mijloacele moderne, proprietăţile sale terapeutice. Un lucru este cert: primăvara, albinele culeg un medicament excepţional, adunat cu un efort uriaş, din mugurii abia ieşiţi la lumină.
Există două metode prin care apicultorii recoltează acest medicament: răzuindu-l direct de pe pereţii stupului de albine sau pentru o mai mare eficienţă, construind un colector special, ce preia progresiv producţia albinelor, care astfel sunt stimulate să culeagă cantităţi tot mai mari de propolis.
Remediu de tradiţie în medicina naturistă din România, propolisul se găseşte uşor la apicultori, fie brut, sub forma unor bulgăraşi maronii, fie lichid, ca tinctură alcoolizată. Propolisul brut de bună calitate se recunoaşte printr-un miros specific (dulceag-amărui) foarte puternic, precum şi prin lipsa de luciu (propolisul lucios are foarte multă ceară în el şi ca atare, proprietăţile sale sunt mult diminuate).
Un studiu realizat de către cercetătorii germani a arătat că la pacienţii care iau 50 de picături de tinctură de propolis de patru ori pe zi, probabilitatea de a face o infecţie cu virusul gripal scade cu până la 40%. De asemenea, la majoritatea pacienţilor trataţi astfel cu propolis, timpul de vindecare se reduce la 3-4 zile, faţă de 6-7 zile.
Propolisul este un excelent antibiotic, care acţionează progresiv inhibând dezvoltarea bacteriilor, refăcând ţesuturile lezate de către acestea, favorizând eliminarea secreţiilor în exces de pe căile respiratorii. Astfel, este eficient în ameliorarea bolilor respiratorii cu secreţii abundente şi a bronşitelor.
În acelaşi timp, tinctura de propolis, în combinaţie cu o linguriţă de miere, administrată dimineaţa pe stomacul gol, poate elimina simptomele deranjante ale colitei de fermentaţie şi de putrefacţie.
Substanţele antioxidante din compoziţia propolisului au efecte excepţionale în tratarea asteniei de primăvară. Acestea au efecte tonice nervoase, împiedică degradarea unor vitamine esenţiale pentru organism (vitamina C) şi echilibrează nivelul hormonal.
Măslinul sau cum mai este denumit „arborele veşnic roditor”, datorită longevităţii şi a capacităţii lui de regenerare, este un arbore cu frunze verzi tot timpul anului şi cu fructe în formă ovală, de culoare verde şi de dimensiuni diferite, cu pulpa cărnoasă şi cu un sâmbure în interior. Măslinul este originar din Siria, zonele de litoral din Turcia, zonele limitrofe ale Mării Mediterane, sudul Africii, sud-estul Asiei și în estul Australiei.
Cea mai cunoscută specie de măslini, din cele 20 de specii câte există din genul Olea, este Olea europaea. Măslinii sunt cultivaţi în principal, pentru obţinerea uleiul de măsline sau pentru consumul fructelor, după ce acestea au trecut printr-un proces natural de fermentare.
În Italia sunt identificate peste 300 de variateţi de măslini, dintre care: Carolea, Frantoio, Leccino, dar se crede că unele varietăţi sunt înrudite cu varietatea Licinian, care era cea mai apreciată din Roma Antică, datorită calităţii deosebite a uleiului obţinut.
Pe de altă parte, varietăţile de măslini întâlnite în Spania precum: Arbequina, Empeltre, Manzanila etc. au frunze late şi fructe mai mari şi cu gust amar, iar uleiul obţinut este inferior din punct de vedere calitativ faţă de cel obţinut din varietăţile care cresc în Italia.
Uleiul de măsline cel mai apreciat şi recomandat pentru consum este cel extra virgin, care conţine substanţe nutritive benefice pentru sănătatea organismului nostru, dintre care: acizi graşi monosaturați (Omega 3 şi 6), antioxidanţi, luteină, vitaminele: A, B1, B2, C, D, E, K etc. Astfel uleiul de măsline extra virgin e bine de consumat neprocesat termic, (pe salate, pâine, etc.) pentru efecte pozitive atât pentru uz inter cât şi extern.
