ANTISTRES 40 capsule Favisan
Ingrediente/capsulă: 1 capsulă (0,45 g) conține: 80 mg vit.C (100%), 27,87 mg magneziu (7,43%), 16 mg vit.PP (100%), 10 mg zinc (100%), 6 mg acid pantotenic (100%), 1,1 mg vit.B1 (100%), 1,4 mg vit.B2 (100%), 1,0 mg cupru (100%), 1,4 mg vit.B6 (100%), 200 mcg acid folic (100%), 2,5mcg vit.B12 (100%)
Efecte: complexul mărește rezistența la stres, prin mărirea capacității organismului de a se adapta și de a reacționa adecvat în condiții de stres. Satisface nevoile organismului de vitamine și minerale crescute în condiții de stres, calmează, reduce tensiunea psihică.
Recomandări: ca adjuvant în stres cotidian
Mod de utilizare: ca supliment alimentar
Doza zilnică recomandată: 1 CPS/zi, în timpul mesei
Contraindicații: a nu se utiliza la copii sub 6 ani
Rolul componentelor:
Magneziul participă la procesul de digestie căci bazându-se pe el, organismul mistuie în mod eficient alimentele. Atunci când este insuficient, ne confruntăm cu disconfort abdominal, balonare şi alte probleme. Magneziul are rol de coenzimă de-a lungul tractului digestiv, ceea ce înseamnă că pe lângă misturirea mistuirea alimentelor ajută şi la absorbirea nutrienţilor în organism. De asemenea, stimulează producţia de acid hidrocloric în stomac şi a bilei la nivelul ficatului.
Magneziul este al patrulea în clasamentul celor mai importante minerale din organismul uman, prin urmare participă la mai bine de 300 de procese metabolice între care cel care reglează nivelul zahărului din sânge. Carenţa de magneziu este asociată cu rezistenţa la insulină, simptom care duce la diabet şi alte boli cronice.
Magneziul asigură sănătatea inimii, întrucât participă la distribuirea eficientă a potasiului, calciului şi a altor nutrienţi la nivel celular. Potrivit unui studiu din 2006, apărut în publicaţia Modern Nutrition in Health and Disease, toţi aceşti nutrienţi favorizează sănătatea nervoasă, musculară şi un ritm cardiac normal.
Datorită capacităţii de detoxifiere, magneziul este considerat un adevărat purificator pentru organism. Metalele grele, substanţele chimice din mediul înconjurător sau din alimentele nesănătoase, pesticidele şi ierbicidele, precum şi alte toxine care ne pătrund în corp şi ne atacă organele vitale sunt neutralizate şi eliminate mai uşor dacă nivelul de magneziu este în limite normale.
Nu doar calciul, dar şi magneziul participă la buna funcţionare a sistemului osos. Ba mai mult decâ atât, se pare că magneziul este chiar mai important decât calciul pentru oase, în condiţiile în care jumătate din întreaga cantitate de magneziu din organism este stocată chiar în oase. Împreună cu calciul şi cu vitamina D, magneziul fortifică sistemul osos.
Datorită capacităţii de detoxifiere, magneziul este considerat un adevărat purificator pentru organism. Metalele grele, substanţele chimice din mediul înconjurător sau din alimentele nesănătoase, pesticidele şi ierbicidele, precum şi alte toxine care ne pătrund în corp şi ne atacă organele vitale sunt neutralizate şi eliminate mai uşor dacă nivelul de magneziu este în limite normale.
O rezervă suficientă de magneziu poate scădea riscul de cancer. Potrivit unui studiu publicat recent în American Journal of Clinical Nutrition, cu fiecare 100 mg de magneziu pe care le integrăm zilnic în alimentaţie ne putem reduce riscul de cancer colorectal cu 13 procente.
Vitamina C, cunoscuta si sub denumirea de acid ascorbic, este unul dintre cei mai siguri si mai eficienti nutrienti. Printre beneficiile sale se numara protejarea organismului impotriva deficientelor imunitare, a bolilor cardiovasculare, a problemelor prenatale, a bolilor de ochi si chiar impotriva imbatranirii pielii.
In 1912, biochimistul polonez Casimir Funk dezvolta conceptul de vitamine. Intre 1928 si 1933, doua echipe independente, formate din cercetatorul ungur Albert Szent György si cercetatorul american Joseph L. Sviberly, pe de-o parte, si cercetatorii americani Charles Glen King si W. A. Waugh, pe de alta parte, izoleaza vitamina C (acidul hexuronic). Acidul hexuronic este denumit apoi acid ascorbic, recunoscandu-se formal natura antiscorbutica a compusului. In 1937, cercetatorul Albert Szent György primeste Premiul Nobel pentru medicina pentru aceasta descoperire.
Folosirea in scop medicinal a vitaminei C dateaza inca din secolul 18. Scorbutul, boala cauzata de deficienta vitaminei C, era o problema frecvent intalnita, in special printre marinari si navigatori, estimarile aratand ca peste 2 milioane dintre acestia au fost afectati. In 1747, James Lind, un medic scotian, a facut un experiment pentru tratatea scorbutului si a descoperit ca doar portocalele si lamaile ameliorau simptomele bolii.
Din 1928 pana in 1933, o echipa de cercetatori maghiari, Joseph L. Svirbely, Albert Szent-Györgyi si cercetatorul american Charles Glen Kind au izolat pentru prima data vitamina C si i-au dat denumirea de acid ascorbic. De atunci, vitamina C a fost folosita nu numai in tratarea scorbutului, ci si pentru imbunatatirea imunitatii, impotriva simptomelor de gripa si raceala, dar si ca supliment, pentru a proteja intregul organism.
Spre deosebire de animale, organismul uman nu poate sintetiza singur vitamina C, motiv pentru care are nevoie sa isi ia doza din alimentatie si din suplimente. Vitamina C are numeroase efecte pozitive, inclusiv asupra regenerarii pielii. Aceasta ajuta la cresterea si regenerarea testurilor din tot corpul, prin faptul ca iti ajuta organismul sa produca mai mult colagen. Colagenul este o proteina esentiala pentru regenerarea pielii, intretinerea articulatiilor, tendoanelor, ligamentelor, cartilajelor si a vaselor de sange.
De asemenea, vitamina C este un antioxidant puternic, care impiedica actiunea radicalilor liberi (compusi rezultati in urma proceselor de oxidare, dar si ca urmare a contactului cu agenti sau substante poluante) asupra organismului. Acumularea radicalilor liberi in organism este periculoasa in timp, deoarece este unul dintre factorii care contribuie la imbatranire, dar si la aparitia unor boli cardiovasculare, a artritei si a cancerului.
Avem nevoie de vitamina C si pentru a sintetiza cei mai importanti neurohormoni: noradrenalina, adrenalina, dopamina, produsi in sistemul nervos sau in glandele suprarenale. Unele dezechilibre hormonale pot indica si o deficienta de vitamina C, deoarece aceasta stimuleaza si protejeaza glanda hipofiza, care secreta hormonii responsabili de sexualitate, psihic, crestere si de functionare a tiroidei.
Vitamina C se gaseste in concentratii mari in creier, leucocite, ochi, glande suprarenale, ficat, tiroida, mucoasa intestinului subtire sau in splina. Acestea au concentratii de vitamina C de la 10 pana la 50 de ori mai mari ca acelea din plasma, celulele rosii sau din saliva. De aceea, cand apare o deficienta de vitamina C, acestea sunt primele organe afectate.
