Varicastan – cremă pentru masajul picioarelor cu Hamamelis si Castan
Insuficienta venoasa
Sedentarismul, obezitatea, profesiile care presupun statul prelungit în picioare, alimentaţia bogată în grăsimi şi în sare, consumul de alcool şi expunerea excesivă la soare, pierderea naturală a elasticității venelor, duc la apariţia insuficienţei venoase, a varicelor şi, implicit, a durerilor de picioare. Aceste afecțiuni, care au o frecvență mai mare în rândul femeilor, dar de care, totuși, nici bărbații nu sunt scutiți, au acum o soluție supereficientă.
Laboratoarele Genna – VivaNatura au creat un produs 100% natural, Varicastan, o cremă pentru masajul picioarelor cu circulație periferică deficitară și varice, cu hamamelis și castan, care îmbină principiile active din plantele într-o formulă ideală pentru confortul și sănătatea picioarelor tale.
Ingrediente vegetale active (castan, hamamelis, tătăneasă, gălbenele, afin, măceș, iederă, lavandă, mentă, nuc, salcie, arnică, tea tree, susan, ulei de măsline) au acțiune antiinflamatoare și regeneratoare, cu efecte de calmare și drenare a circulației sanguine la nivelul picioarelor.
Castanul sălbatic și hamamelisul (conțin taninuri, flavonoizi, saponine) sunt adevărate remedii eficiente de prevenire şi combatere a multor afecţiuni, cum sunt: varice, flebite, tromboze, crampe dureroase, insuficienţă venoasă şi limfatică. De asemenea, cresc tonusul capilarelor fragile şi contribuie la vindecarea hematoamelor, a vânătăilor şi a luxaţiilor.
Crema de masaj pentru picioare, Varicastan datorită complexului de plante, stimulează circulația capilară, are proprietăți venotonice (cresc tonicitatea pereților venoși), vasoconstrictoare și vasoregulatoare, beneficiile fiind de durată.
Se folosește dimineața și seara sau în timpul zilei, masând blând, dar insistent, până ce crema se absoarbe în piele.
Rolul componentelor:
Aesculus hippocastanum L.- Castanul sălbatic, cunoscut şi sub denumirea botanică de Aesculus hippocastanum sau Aesculus vulgare, este un arbore din familia Sapindaceae, total diferit de castanul comestibil, şi a fost adus în Europa mult mai recent. Castanul sălbatic este un arbore ornamental ce poate ajunge până la 20 m înălţime, având frunze opuse, digitate, flori albe cu pete roşii sau galbene, iar fructul în formă de capsulă ţepoasă, cu 1-3 seminţe mari şi brune, cu miezul amar şi astringent. Înfloreşte din aprilie până în iunie, iar fructele se recoltează în august-septembrie. Denumirea hippocastanum, este o traducere a denumirii sale comune, care i-a fost dată datorită faptului că vindeca de tuse caii şi alte bovine.
Castanul sălbatic a fost indigen în unele zone din Asia (Persia, nordul Indiei), de unde a fost adus şi în Europa. Acum este comun în multe regiuni temperate ale lumii unde s-a răspândit rapid, fiind extensiv cultivat ca ornamental în parcuri sau de-a lungul aleilor.
Seminţele de castan abundă în amidon, dar au gust amar, dezagreabil care a prevenit utilizarea lor ca aliment. Acestea conţin 3-10% amestec de glicozide triterpenice acilate (saponine). Alţi constituenţi includ flavonoide (0,3%) în principal di- şi triglicozide ale cvercetinei şi kaempferolului, steroli, ulei esenţial şi o mare proporţie de amidon (30-60%). Derivaţii cumarinici (esculina şi fraxetina) sunt prezenţi în alte părţi ale plantei, dar nu în seminţe sau în coaja seminţelor.
Tradiţional, seminţele de castan au fost utilizate pentru tratarea venelor varicoase, a hemoroizilor, flebitei, diareei, în caz de febră şi creşterea în dimensiune a prostatei. Comisia Germană E a aprobat utilizarea lor în tratamentul insuficienţei venoase cronice la nivelul membrelor inferioare. Utilizat în fitoterapie ca adjuvant în tratamentul insuficienţei venoase cronice şi a simptomelor asociate, ca adjuvant în tratamentul venelor varicoase.
Medicina ştiinţifică românească de la mijlocul secolului trecut întrebuinţa fructele de castan îndeosebi ca decoct, cu rezultate bune în scrofuloză; sub formă de praf, pentru combaterea catarurilor stomacale şi intestinale, diareei, colicilor, hemoroizilor, gazelor abdominale, şi apoi în tulburările circulatorii venoase din bazin şi regiunea venei porte. Coaja mai servea contra unor boli de piele, sau ca unsoare contra arsurilor provocate de arşiţa soarelui.
Utilizarea tradiţională a seminţelor de castan în afecţiuni vasculare periferice este susţinută de studii preclinice în care s-au observat efectele anti-inflamator şi de vasoprotector. S-a stabilit că extractul din sămânţa de castan are proprietate antiexudativă şi reduce permeabilitatea peretelui capilar ducând la un efect general antiedematos. Sunt disponibile date clinice care susţin efectul tonic venos – inclusiv studii efectuate pe persoane sănătoase – după administrarea orală a unei doze unice de 150 mg extract standardizat din sămânța de castan prin măsurători pletismografice efectuate la două ore după administrare, s-a constatat o creştere semnificativă a tonusului venos şi o scădere a capacităţii venoase.
