SEREN COMPLEX 30CPS SUNWAVE PHARMA

SEREN COMPLEX 30CPS SUNWAVE PHARMA

Contribuie la funcționarea normală a prostatei și a aparatului urogenital.

Compoziṭie:

• Serenoa repens – 160 mg (palmier pitic)

– ajută la funcționarea normală a prostatei, la menținerea sănătății tractului urinar și la eliminarea excesului de apă din organism.

• Curcubita pepo – 300 mg (dovleac)

– ajută la menținerea sănătății prostatei prin conținutul în delta-7-sterine, fiind și sursă bogată de aminoacizi, compuși sterolici, acizi grași omega 3 și 6.

• Taraxacum officinale – 50 mg (păpădie).
• Arctostaphylos uva-ursi – 50 mg (strugurii ursului).
• Juniperus communis – 50 mg (ienupăr)

– ajută la funcționarea normală a aparatului urinar și la menținerea funcției excretorii normale.

Mod de administrare:

1-2 capsule /zi.

Rolul componentelor:

Plantă mică, asemănătoare palmierului, palmierul pitic este originar din America de Nord. Amerindienii şi primii colonişti utilizau boabele pentru tratarea problemelor genito-urinare. Efectele sale terapeutice exercitate asupra uretrei superioare şi a prostatei erau atât de impresionante, încât a primit numele de „cateter vegetal". Fructul este o bacă ovală, cărnoasă, colorată în negru-violaceu.

În scop terapeutic de folosesc fructele se recoltează toamna, când sunt coapte. Se folosesc la prepararea de tincturi şi a altor variate produse farmaceutice.

Compuşii activi ai palmierului pitic sunt uleiul volatil, saponinele steroidiene, flavonoidele, acizii graşi şi polizaharidele. Planta este un tonic şi unul dintre puţinele remedii vegetale considerate anabolizante - adică întăreşte şi creşte masa ţesuturilor organismului.

Are acţiune tonica, anabolizanta, stimuleaza pofta de mancare, digestiv, lactogen, anti- androginic.

Extractul de palmier pitic este prescris pentru adenomul de prostată, atâta timp cât acesta nu a atins dimensiuni mari, care să necesite o intervenţie chirurgicală.

Planta stimulează apetitul alimentar şi digestia, fiind un supliment alimentar util pentru convalescenţi. Palmierul pitic are efecte hormonale, iar femeile îl folosesc pentru mărirea sânilor şi stimularea lactaţiei. El mai este prescris pentru tulburări precum scăderea libidoului şi impotenţa.

Se spune că în vremuri de demult exista un conducător care dorea să fie cel mai înțelept și mai bogat om din lume. El a decis să adune toate gândurile înțelepte și ideile ingenioase ale omenirii și să le țină într-un dovleac. A pus dovleacul într-un copac înalt în regatul lui și în momentul în care dovleacul a căzut și s-a spart, toată înțelepciunea omenirii s-a răspândit iar în lume. Chinezii consideră dovleacul ca un puternic talisman, care absoarbe energia negativă. Se spune că dovleacul ar avea puteri magice de protecție împotriva vrăjilor. Dovleacul este un simbol tradițional al festivalului celtic vechi, felinarul din dovleac protejează recolta și casele de spiritele rele. Dovleacul este cioplit, apoi i se pune o lumânare înăuntru și astfel devine un simbol al sărbătorii de Halloween.

Dovleacul are rădăcină ramificată ce pătrunde în sol la o adâncime chiar și de 2m, tulpina târâtoare, iar frunzele sunt mari, de un verde-închis, cu forme aproximativ triunghiulare, au lobi ascuțiți și pețiol foarte lung. Florile sunt unisexuate, de culoare galben-intens, cu petalele aplecate spre exterior și caliciul în formă de cupă. Fructele cu aspect variabil în funcție de soi (pot fi rotunde, alungite, rotunjite și cilindrice, ca o pară), au pulpa densă, galbenă-portocalie. Semințele sunt plate, de forme ovale, netede, cu coaja dură și albicioasă. Recoltarea dovleacului se face în lunile septembrie-octombrie, când fructul este foarte bine copt și planta uscată. Se așează într-un loc uscat și bine aerisit, se poate depozita astfel o lungă perioadă de timp.

Calităţile terapeutice ale seminţelor de dovleac au devenit din ce în ce mai cunoscute de-a lungul timpului, astfel că medicina naturistă recomandă folosirea acestora, printre altele, în caz de paraziţi intestinali, probleme urinare, febră şi tulburări gastrice. Bogate în vitamine (E, A, complexul B), minerale (zinc, calciu, magneziu, potasiu, fier, fosfor, cupru, mangan), în proteine, acizi graşi esenţiali şi în carbohidraţi, seminţele de dovleac sunt recomandate atât pentru beneficiile lor remineralizante şi vitaminzante, cât şi pentru acţiunea lor laxativă şi sedativă. De asemenea, aceste seminţe sunt recomandate şi pentru prevenirea formării calculilor renali.

Foarte cunoscut este uleiul de dovleac, ulei ale cărui beneficii sunt bine cunoscute de mult timp de medicina tradițională. Uleiul de seminţe de dovleac conţine de şase ori mai mult acid linoleic decât uleiul de măsline. Se poate face chiar și miere de dovleac. Tinctura de dovleac se prepară acasă, turnând într-un bostan o jumătate de litru de alcool dublu rafinat, printr-un orificiu nu mai mare decât gâtul de sticlă. Închide dovleacul etanș și lasă-l la macerat 30 de zile, timp în care să-l agiți de câteva ori pe zi. Filtrează apoi lichidul și miezul fără coajă, fă-l piure în blender și amestecă-l cu alcoolul.

Papadia este o plantă mică, ierboasă, cu o rădăcină care ajunge până la 20 cm lungime.

Creşte în locuri necultivate, de la şes până în zonele subalpine, înflorind din  martie până în noiembrie.

Primăvara frunzele au cantitatea cea mai mare de substanţe active.

Tijele se recoltează în timpul înfloririi, iar rădăcinile primăvara devreme (martie – mai).

În lunile iulie-august rădăcinile conţin cantităţi mai mari de principiu amar (taraxacină), maximum fiind în luna noiembrie.

Papadia conţine un principiu amar,taraxacina, inulină (cu concentraţie mare în luna august), pectine, fluor, vitamine B şi C, D, acid nicotinic,fitosteroli, tanin.

Este o plantă folosită foarte mult în medicină dar şi în bucătărie.

Este sub influenţa planetelor Jupiter, Saturn şi Marte, plantă “ de foc “ care devine “ aer”.

Echilibrează secreţia biliară şi secreţiile gastrice, este tonifiantă, antiinflamatoare, uşor diuretică şi laxativă, stimulează funcţia depurativă a ficatului. Infuzia adăugată în apa de baie pentru picioare ameliorează circulaţia venoasă.

Este binefăcătoare în stările febrile provocând transpiraţia.

Consumarea frunzelor fragede şi a mugurilor de păpădie în salate este detoxifiantă şi revigorantă.

Planta este un arbust mic care creste spontan in zona alpina. Tulpina este agatatoare si taratoare. Frunzele sunt tari si lucioase. Florile au culoare rosie sau alba. Fructul este o baca, cu forma rotunda, de culoare rosie

In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele care se recolteaza in lunile mai sau iunie. Strugurii ursului au calitati diuretice, astringente, antiseptice, tonice, emoliente, dezinfectante.

Planta contine glucide, lipide, proteine, acizi organici, tanin, rezine, glicozizi fenolici si flavonici, minerale, flavonoide, acid ascorbic, riboflavina, tiamina, betasisterol, triterpene, saponine.

Botezat după fructele sale roşii, strugurii-ursului (Arctostaphylos uva-ursi) este un arbust ce creşte în zona de munte. Are o tulpină târâtoare, cu frunze alternante, ce se păstrează mereu verzi. Florile sunt albe sau roz, dispuse în ciorchine, fiind comestibile. Frunzele sunt folosite în scopuri terapeutice. Arbustul este protejat prin lege, pentru că este din ce în ce mai rar, aşa că nu aveţi voie să-i recoltaţi frunzele. Le veţi găsi însă în magazinele de produse naturiste, sub formă de ceaiuri, tincturi sau capsule.

Frunzele acestui arbust au început să fie folosite în medicina tradiţională cu secole în urmă, având un efect uşor diuretic sau astringent. De asemenea, este un bun tratament împotriva infecţiilor tractului urinar. Strugurii-ursului poate ajuta la reducerea acumulărilor de acid uric şi atenuează durerea cauzată de calculii urinari. Mai poate fi de folos şi în tratarea diareii cronice. Ca şi supliment nutritiv, calmează, întăreşte şi reface ţesuturile iritate şi inflamate.

Medicina tradiţională din diferite părţi ale lumii îl recomandă împotriva nefritei, pietrelor la rinichi şi a cistitei cronice. Arbustul a fost folosit şi ca tonifiant general pentru rinichii slăbiţi, ficat sau pancreas. Amerindienii îl foloseau ca remediu împotriva durerilor de cap, în prevenirea şi tratarea scorbutului, dar şi pentru vindecarea infecţiilor tractului urinar. De fapt, până la inventarea antibioticelor, strugurii-ursului era cel mai răspândit remediu împotriva afecţiunilor vezicii şi ale tractului urinar.

Efectul diuretic se datorează unei substanţe numite arbutin, care este absorbită în organism fără a fi modificată şi este eliminată de rinichi. În timpul eliminării, arbutinul acţionează ca un antiseptic asupra mucoasei tractului urinar. Acest arbust ajută la prevenirea infecţiilor postnatale şi vă ajută să scăpaţi de edeme.

Strugurii-ursului conţine elemente ce ajută la vindecarea cistitei sau nefritei. Arctostaphylos uva-ursi a fost aprobat pentru tratarea inflamaţiilor tractului urinar inferior de Comisia E a Institutului German pentru Medicamente şi Instrumente Medicale, care este o agenţie guvernamentală ce evaluează siguranţa şi eficacitatea produselor din plante.

Ca astringent, arbustul micşorează straturile superioare ale mucoaselor, reducând astfel secreţiile, calmând iritaţiile şi îmbunătăţind starea ţesutului. Strugurii-ursului conţine substanţe ce stimulează producerea de celule noi, ajută la eliminarea din organism a  unor bacterii prin urină. Acţiunea sa diuretică mai poate îndepărta efectul de balonare asociat menstruaţiei.

Deoarece unul dintre efectele secundare ale diurezei este scăderea nivelului de potasiu din organism, este recomandat să creşteţi aportul de legume proaspete şi banane în perioada tratamentului cu Arctostaphylos uva-ursi.

Ienupărul este un arbust cu frunzele în formă de ace şi fructe globulare de culoare albastru închis ce creşte în toate zonele montane din Europa, America de Nord şi Asia de Sud-est (în Himalaya). În spitalele franceze, crenguţe de rozmarin şi ienupăr au fost arse până la începutul secolului XX pentru a purifica aerul. Însuşirea ienupărului de a înviora un spirit obosit este sugerată şi în Biblie, unde se spune că Sfântul Ilie, epuizat fiind s-a culcat sub un ienupăr (Împăraţi 19:4 şi 5).

Studiile arată că fructele de ienupăr inhibă sinteza PG (prostaglandine), fapt care indică utilizarea acestuia pentru dureri artritice. Ienupărul este utilizat frecvent în tratamentul reumatismului, artritei, gutei şi a altor stări artritice asociate cu acumularea acidului uric. În aceste cazuri el contribuie la excreţia acidului uric pe cale renală. În mod evident extractele de ienupăr inhibă factorul activator trombocitar, care împiedică coagularea sângelui. De asemenea extractele din fructele de ienupăr au acţiune antioxidantă.

Cercetările pe animale indică pentru fructele de ienupăr, reducerea glucozei din sânge în diabetul provocat experimental, acest fapt nu s-a testat pe om. Ienupărul şi uleiul volatil se bucură de o îndelungată şi însemnată reputaţie de diuretic în medicina populară, fiind folosit în tratamentul unor tulburări renale şi vezicale.

În aplicări externe, uleiul esenţial diluat se infiltrează în piele, ajutând la calmarea durerilor musculare şi nevralgie. O inhalaţie de vapori, cu ulei volatil de ienupăr, poate fi utilizată în tratamentul bronşitelor şi infecţiilor pulmonare.