Sapun lichid cu Extract de Busuioc 1000ml Nera Plant

Sapun lichid cu Extract de Busuioc 1000ml Nera Plant

Produs fabricat manual, din infuzii concentrate de plante medicinale şi uleiuri vegetale cu conținut ridicat de glicerină.

Proprietati:
-Antiseboreic
-Antiseptic
-Antiinflamator
-Antioxidant

Recomandari:

-Exces de sebum
-Ten gras, acneic
-Piele predispusă la îmbătrânire prematură

Compozitie:

Apă, ulei de floarea soarelui, ulei de măsline, grăsime nehidrogenată de cocos, hidroxid de potasiu, extract de busuioc, ulei volatil de busuioc.

Proprietatile ingredientelor din compozitie:

Busuiocul - extractul apos concentrat de busuioc este un ingredient recomandat în formulele produselor cosmetice destinate îngrijirii pieii grase, acneice. Această plantă normalizează secreția de sebum, cicatrizează și calmează epiderma. Are proprietăți antiseptice și antiinflamatoare. Acționează asupra punctelor negre și a coșurilor, diminuându-le progresiv.

Uleiul de floarea soarelui conține vitaminele A și D, calciu și fier. Este apreciat pentru proprietățile sale emoliente. Ajută la vindecarea rănilor proaspete și arsurilor ușoare.

Uleiul de măsline are proprietatea de a catifela pielea. Datorită conținutului ridicat de acid linoleic, un compus care nu este produs de organism, uleiul de măsline hidratează pielea. Este folosit și ca exfoliant.

Grăsimea de cocos este obţinută din miezul nucilor de cocos. Previne uscarea și exfolierea pielii, întârzie apariția ridurilor și conferă pielii fermitate. Este adjuvant în diferite afecțiuni ale pielii: psoriazis, dermatite, eczeme, acnee etc. Este agentul de spumare din săpun.

Hidroxidul de potasiu are rolul de a saponifica uleiurile vegetale folosite în prepararea săpunului. Cantitatea de hidroxid de potasiu folosită este astfel calculată încât, la terminarea procesului de saponificare, acesta nu se mai regăseşte în produsul finit, fiind complet neutralizat.

Uleiul volatil de busuioc este antiseptic. Datorită proprietăților antibacteriene, este folosit în tratarea infecțiilor cauzate de tăieturi, în răni și în diverse afecţiuni ale pielii.

Mod de utilizare:

Se aplică pe pielea umezită, prin mişcări circulare, apoi se clăteşte bine, cu apă multă.

Atentionari:
Contraindicat persoanelor care prezintă alergie sau hipersensibilitate la oricare dintre componentele produsului.
A se agita înainte de utilizare.
În timp, pot apărea depuneri care nu afectează calitatea produsului.
Acțiunea, culoarea și parfumul produsului se datorează în întregime ingredientelor naturale.

Mod de prezentare: recipient din plastic.

Rolul componentelor:
Busuiocul aparţine genului Ocimum, denumire derivată din grecescul ozo, care înseamnă a mirosi, relativ la aroma puternică a speciilor acestui gen. Etimologia numelui speciei, basilicum, nu este foarte clară, dar se presupune că provine din grecescul basileus, însemnând rege, care este în legătură cu utilizarea sa în medicina regală, sau din latinescul basilisk, însemnând dragon, aceasta din urmă fiind în legătură cu o asociere simbolică ce se făcea între busuioc şi scorpion.
Cunoscut ca plantă medicinală de către naturalistul roman Plinius, medicii arabi şi chinezi, care îl utilizau pentru tratarea bolilor de stomac, rinichi şi sânge.
Până în secolul XVII busuiocul a fost larg utilizat în Europa pentru tratarea răcelilor, negilor şi a viermilor intestinali.
Plantă de cult, cultivată pe lângă biserici şi mănăstiri, este utilizată în ritualuri religioase;. În casele hinduşilor, busuiocul reprezintă spiritul protector al familiei.
Ziarele din statul New York relevă faptul că busuiocul era cultivat şi comercializat aici încă de la sfârşitul secolului XVIII.
Medicina românească recunoştea busuiocului o acţiune anticatarală şi se întrebuinţa ca remediu contra tusei sau în tulburări gastro-intestinale, el favorizând digestia.
Medicina populară românească îl utilizează în bolile de rinichi şi bolile febrile, în urinarea cu senzaţie de usturime, în constipaţiile rebele şi dispepsiile cu formarea de gaze, iar fiert în vin se bea pentru stomac. Băile de busuioc se consideră ca fortifiante, iar praful de busuioc se consideră activ contra guturaiului când se trage pe nas, sau se amestecă cu vaselină şi se ung nările.
Aceste beneficii le regăsim şi astăzi la produsele naturiste care conţin busuioc (sub formă de ceai, sirop sau tinctură), ceaiul de busuioc în sine fiind un cunoscut tratament naturist pentru balonare, colici, colite spastice şi de fermentaţie, gastrite, inapetenţă, răceli, bronşite, cistită, astenie.
Planta conţine ulei esenţial 0,5-1,5%, componenţii principali fiind linaloolul, acetatul de linalil; mai conţine taninuri, acizii cafeic şi rosmarinic.
Componentele sale au acţiune stomahică, antispastică, carminativă, antimicrobiană şi antifungică.
Busuiocul este şi o plantă culinară populară, utilizată proaspătă sau uscată în multe bucătării, precum cea italiană, englezească, bucătăria Thai, având multiple întrebuinţări, alături de legume, carne, peşte, sosuri, tocăniţe, ceaiuri aromate, supe, brânzeturi, lichioruri. Cel mai frecvent este utilizat ca aromă complementară alături de roşii.
Studiile ştiinţifice recente care au investigat beneficiile pentru sănătate ale uleiului esenţial de busuioc, au revelat proprietăţile sale antivirale, antimicrobiene, antioxidante şi anti-cancer.