NUTRIBON BATON NUCA CU CAPSUNI 30GR TRANSILVANIA NUTS

NUTRIBON BATON NUCA CU CAPSUNI 30GR TRANSILVANIA NUTS

Batonul Nutribon de nucă și căpșuni reprezintă o gustare rapidă și delicioasă pentru toți cei care au o viață activă.

La birou, acasă sau în mașină, „batonul deștept” Nutribon este o alegere inspirată pentru a-ți potoli foamea savurând un produs cu ingrediente naturale.

Ideal pentru toți cei care caută o sursă sănătoasă de energie.

Ingrediente:

• Miez de nucă (55%);
• Căpșuni fulgi (5%);
• Banane fulgi(7%) ;
• Sirop de glucoză
• Suc concentrat de măr;
• Aromă naturală.

Informații nutriționale (100 g):

• Valoare energetică: 2267 kj/ 522 kcal;
• Grăsimi: 38 g, din care acizi grași saturați 3,3 g;
• Glucide: 32 g, din care zaharuri 28 g;
• Fibre: 6 g;
• Proteine: 9 g;
• Sare: <0,01g.

Rolul componentelor:

Nucul este un arbore foios ce poate ajunge până la 30m înălțime, cu o coroană globuloasă, frunze imparipenat compuse iar fructele sunt niște drupe globuloase, mari de 4-5cm, cu ănveliș cărnos, verde. În interiorul acesteia se găsește o sămânță mare, comestibilă. Nucul are o longevitate de 300-400 de ani. În scop terapuetic se folosesc frunzele (Juglandis folium), pericarpul fructelor (Juglandis pericarpium)și fructele (Juglandis fructus).

Datorită conţinutului biochimic foarte diversificat, există multiple proprietăţi terapeutice. Frunzele și pericarpul sunt bogate în taninuri, ulei volatil, naftachinone, flavonoide și sunt indicate pentru efectele lor hipoglicemiante, depurative, hemostatice, antidiareice, astringente, antiinflamatoare, cicatrizante, emoliente și antimicotice. Fructele sunt extrem de bogate în acizi graşi monosaturaţi (aprox. 72%), precum este acidul oleic şi o excelentă sursă de acizi graşi esenţiali de omega 3 ca acidul linoreic, acidul alfa linoreic(ALA) şi acidele arachidonice. Introducerea regulată în meniu a nucilor ajută la reducerea colesterolului negativ şi la creşterea nivelului de colesterol pozitiv, benefic pentru organism.

Legendele antice povestesc cu mare admiraţie despre zeiţa Artemis Coryatis, iubită de Zeus şi transformată într-un nuc cu roade bogate, datorită clarviziunii ei magice. Originea nu¬cului pare a se pierde în negura timpului şi se crede că a fost prezent înaintea perioadei gla¬ciare, după care a rezistat doar în câteva zone. Există (ca peste tot, şi la fiecare legendă) opinii că patria lui adevărată ar fi Iranul şi de acolo ar fi plecat în Asia Mică, Caucaz, Asia Cen¬trală –unde se întâlneşte şi astăzi în stare sălbatică. În India, nucul se pomeneş¬te încă din sec. I î. Hr, în ma¬nu¬scrisele sanscrite, iar în China, nucul se cultiva cu 140-150 ani înaintea erei creştine. În cultura noastră, nucul era sădit pe lângă casă cu ocazia unui eveniment special, cum ar fi venirea pe lume a unui copil. Cu toţii ştim că nucile se dă¬ruiesc colindătorilor de Cră¬ciun, de Anul Nou şi Bobotează, iar pe vremuri, se înveleau în hârtii colorate şi se agăţau în bradul de Crăciun, în locul globuleţelor (mai ales în casele copiilor nevoiaşi).

Capusni - Plantă erbacee, mică, din familia Rosaceae, care dă lujeri de la baza tulpinii, cu frunze trifoliate netede pe faţa superioară şi păroase pe faţa inferioară, cu margini dinţate şi aspect mătăsos; flori albe; fructul roşu, cărnos, cu miezul alburiu.

Există foarte multe specii şi varietăţi ale genului Fragaria, puţine care pot fi recunoscute la o primă privire din cauza caracterului variabil. Linnaeus şi mulţi alţi botanişti au considerat că toate plantele acestui gen, de pe întreg Globul, aparţin de fapt unei singure specii; alţii au avut alte opinii, distingând mai multe specii şi varietăţi, dar şi aceştia au întâlnit dificultăţi în a stabili care sunt caracterele specifice şi constante şi care sunt variabilele indivizilor aceluiaşi nivel sistematic. Dacă fiecare deviaţie de culoare, formă, linie, pubescenţă şi compoziţie ar fi luate în considerare ca specifice, am avea 100 de feluri de fragi; în acelaşi timp plantele acestui gen au aceleaşi habitus şi flori, diferind doar în ceea ce priveşte unele detalii mai puţin evidente.

Se utilizează atât fructele (în special ca aliment) cât şi frunzele uscate = Fragariae folium (ca supliment alimentar) ale speciilor Fragaria x ananassa DUCHESNE ex ROZIER / Căpşunii de grădină, Fragaria moschata WEST. / Căpşuni moscate, Fragaria vesca L. / Căpşuni sălbatice (fragi), Fragaria viridis WEST. / Knack-Erdbeere sau de asemenea hibrizi între aceste specii sau alte specii din genul Fragaria.

Linnaeus a fost primul care a descoperit şi dovedit eficienţa fructelor de fragi ca şi remediu în guta reumatică; acestea au fost folosite şi în afecţiuni calculozice iar sucul era folosit pentru a dizolva tartrul dentar fără a leza dantura. Siropul din fragi era considerat o băutură reconfortantă în afecţiunile febrile.

Preotul elveţian Kunzle spunea că frunzele de fragi uscate, amestecate cu puţină izmă, formează un excelent ceai de familie.

Frunza de fragă prezintă un efect astringent. Datorită coninutului de taninuri efectul este plauzibil, cu toate că nu au fost furnizate dovezi experimentale. Mai mult, substanţa vegetală prezintă şi un efect diuretic.

Ca un astringent uşor este util în diarea uşoară, mai ales la copii, precum şi sub formă de gargară pentru inflamaţii ale gâtului, gurii şi gingiilor. În plus, frunzele de căpşuni sunt de asemenea utilizate inclusiv în hemoragii intestinale, tulburări urinare, reumatism, gută, tulburări hepatice şi icter. Ceaiul de frunze curăţă rinichii şi, ca şi fructele de fragi, se consideră că elimină piatra din vezica biliară. Mai ajută la eliminarea halenei cauzată de dinţii stricaţi şi la vindecarea unor răni interne.

În tradiţia populară, fie fructele, fie frunzele se utilizează contra gutei, pietrelor la rinichi şi vezica biliară, contra bolilor de ficat şi splină, în hepatită, diaree, hemoroizi, slăbiciune intestinală, astm, stări catarale, transpiraţie nocturnă.

Rădăcinile sunt tradiţional considerate diuretice, utilizate fiind cu beneficii în disurie.

Comisia Germană E citează utilizarea populară a frunzelor de Fragaria: extern pentru erupţii cutanate, intern pentru tratamentul catarului gastrointestinal, diareei, greţurilor, atoniei intestinale, problemelor hepatice, în catarul tractului respirator, gută, reumatism, stări de nervozitate, dureri renale, probleme urinare, nisip, pietre, ca diuretic, pentru susţinerea inimii şi a circulaţiei, în febră, transpiraţii nocturne, pentru purificarea sângelui, stimularea digestiei, ca tonic, în anemie, pentru reducerea sângerărilor menstruale şi pentru susţinerea reducerii naturale a greutăţii corporale.

Frunzele mai sunt utilizate ca ingredient în ceaiuri, ca substituent pentru ceaiul negru.

Frunzele de fragi conţin taninuri 5 până la 10%; taninuri condensate, elagitaninuri cu pedunculagina şi agrimoniina ca şi componente dominante precum şi proantocianidine oligomerice dintre care cea mai mare relevanţă o prezintă un produs intermediar de biogeneză care a fost izolat – o procyanidină dimerică B-3; flavonoide: derivate particulare ale quercetinei, inclusiv rutina (3,4% conținut în frunzele de F. moschata și 2,3% în frunzele de F. Viridis); alţi compuşi: leucoantociani, acid salicilic, acid cinamic, acid cafei, acid clorogenic, acid ascorbic în cantităţi mici.

Fructele conţin zaharuri, vitamine (A, B1, B2, K), acid citric, acid malic, potasiu, sodiu.