MULTI GLAND CAPS FOR MEN 90CPS - Secom
MULTI GLAND CAPS FOR MEN 90CPS - Secom
Formula complexa pentru imbunatatirea starii generale de sanatate a organismului masculin.
Prin cumpararea acestui produs se acorda pana la 106 puncte de loialitate. Cosul tau va totaliza 106 puncte care poate/pot fi schimbat(e) intr-un cupon de 2,12 lei.
MULTI GLAND CAPS FOR MEN 90CPS - Secom
Formula complexa pentru imbunatatirea starii generale de sanatate a organismului masculin.
Beneficii:
-Imbunatatirea echilibrului hormonal masculin cu efecte pozitive asupra sanatatii prostatei, fertilitatii, disfunctiilor sexuale, starii fizice si emotionale
-Stimularea metabolizarii si eliminarii toxinelor din organism
-Sustinerea functionarii organelor vitale, a troficitatii si regenerarii tesuturilor
-Sustinerea organismul in stari de efort fizic si intelectual, cresterea rezistentei la factorii de stres
-Imbunatatirea functiilor pielii si mucoaselor
-Imbunatatirea digestiei si a tranzitului intestinal
-Sustinerea functiilor hepatice
-Mentinerea diviziunii celulare normale
-Mentinerea nivelului fiziologic al glucozei in sange
-Mentinerea echilibrului fluidelor, al electrolitilor si al pH-ului organismului
-Sustinerea functiilor sistemului cardio-vascular
-Sustinerea metabolismului energetic
-Sustinerea nivelului globulelor rosii, albe si trombocitelor
-Sustinerea drenarii limfatice
-Sustinerea mobilitatii articulatiilor si reducerea meteo-sensibilitatii
-Imbunatatirea si echilibrarea raspunsului imunitar
-Sustinerea functiei respiratorii
-Antiaging (reducerea imbatranirii premature)
Compozitie/3 capsule:
extract bovin/porcin din:
ficat 150 mg
inima 40 mg
rinichi 40 mg
plaman 40 mg
stomac 40 mg
testicule 20 mg
prostata 20 mg
pancreas 20 mg
splina 20 mg
suprarenale 20 mg
timus 15 mg
limfa 15 mg
hipofiza 10 mg
extract din bila bovina 40 mg
Pancreatina 4X 60 mg
(oferind 6000USP proteaza, 6000USP amilaza, 480USP lipaza)
Betaina HCl 50 mg
Pepsina 40 mg
Cuisoare 105 mg
(Syzygium aromaticum)(floare)
Ghimbir 105 mg
(Zingiber officinale)(radacina)
Lucerna 80 mg
(Medicago sativa)(frunza)
Papadie 80 mg
(Taraxacum officinale)(radacina)
Ginseng-siberian 80 mg
(Eleutherococcus senticosus)(radacina)
Sarsaparilla 80 mg
(Smilax officinalis)
Palmier-pitic 80 mg
(Serenoa repens)(fruct)
Lemn-dulce 20 mg
(Glycyrrhiza glabra)(radacina)
Componente homeopate
fosfat de calciu 3x , fosfat de magneziu 3x , clorura de potasiu 3x , fosfat de potasiu 3x , fosfat de sodiu 3x , fosfat de fier 3x , sulfat de sodiu 3x , sulfat de calciu 3x , sulfat de potasiu 3x , florura de calciu 6x , clorura de sodiu 6x , siliciu 6x
Administrare:
Cate 3 capsule/zi la masa cu 200ml de apa sau conform recomandarii consultantului de specialitate.
Rolul componentelor:
Betaina este o substanta extrasa in mod normal din sfecla-de-zahar sau din trestie-de- zahar, care poate fi folosita in scop terapeutic in doua forme: Betaina anhidra si Betaina HCl. Cele doua forme de betaine au aplicatii diferite, Betaina HCl fiind o forma modificata a betainei anhidre.
Betaina anhidra (cunoscuta si ca trimetilglicina sau TMG) este un compus care se foloseste pentru a elimina grasimile din corp, in special de la nivelul ficatului. Poate fi sintetizata in organism sau asimilata din alimentatie. In cazul persoanelor cu afectiuni metabolice este folosita pentru a facilita eliminarea homocisteinei. Aceasta este o substanta care se acumuleaza in organismul persoanelor care nu pot metaboliza metionina (aminoacid esential cu rol in detoxifiere hepatica) in cisteina (aminoacid neesential, cu rol de detoxifiere hepatica si protectie oculara).
Betaina HCl se gaseste doar in preparate farmaceutice si in suplimente, neputand fi sintetizata de organismul uman. Are rolul de a creste aciditatea la nivelul stomacului (acidul clorhidric din stomac are rol antiinfectios si de a activa anumite enzime, cum este pepsina).
Betaina anhidra se foloseste ca adjuvant in steatoza hepatica (ficat gras), avand rolul de a favoriza eliminarea grasimilor din acest organ si pentru a reduce nivelul de homocisteina din urina si sange. Un nivel crescut de homocisteina este asociat cu un risc crescut de a dezvolta afectiuni cardiace sau osteoporoza.
Betaina HCl se utilizeaza cu precadere in hipoclorie (deficit de acid clorhidric in sucul gastric) si pentru a potenta actiunea formulelor enzimatice.
Betaina anhidra se poate gasi in formule combinate cu rol lipotropic (de reducere a colesterolului si trigliceridelor) sau ca substanta singulara, care pot fi achizitionate sub forma de capsule si tablete.
Betaina HCl se gaseste de obicei in formule de sustinere a digestiei, impreuna cu alte enzime. Formele de prezentare pot fi tablete, capsule, picaturi.
Este recomandat ca betaina HCl sa fie administrata cu precautie persoanelor care sufera de ulcer sau care acuza hiperaciditate gastrica.
Pepsina este o enzima prezenta in sucul gastric. Are rolul de a descompune proteinele din alimente precum carnea, ouale sau lactatele.
Pepsina a fost descoperita in 1836, de catre Theodor Schwann, in aceeasi perioada in care au fost descoperite si alte enzime cu rol digestiv si metabolic. Prima data, aceasta a fost caracterizata drept „o substanta acida ce poate transforma alimentele cu un continut ridicat in azot in alimente solubile in apa”.
In organism, pepsina este secretata sub forma inactiva numita pepsinogen. Celulele principale din mucoasa gastrica sunt cele care sintetizeaza pepsinogenul. Sub actiunea sistemului nervos vegetativ, celulele de la nivelul stomacului secreta pepsinogen, care in prezenta acidului clorhidric se transforma in forma sa activa, pepsina.
Activitatea pepsinei este influentata de pH-ul mediului gastric. Activitatea acesteia se desfasoara in intervalul de pH 1,5-2,5. La nivel intestinal, activitatea pepsinei este inhibata de pH-ul bazic.
Pepsina contribuie la degradarea proteinelor la nivel gastric. Aceasta actioneaza partial prin scindarea (ruperea) proteinelor in unitati mai mici, numite peptide. Peptidele sunt absorbite ca atare in sange sau sufera scindari ulterioare sub actiunea enzimelor pancreatice.
Cantitati mici de pepsina trec in circulatia sangvina si au rol in degradarea fragmentelor proteice mai mari, absorbite la nivel intestinal.
Pepsina din suplimentele alimentare este de origine porcina. Aceasta se regaseste in tablete, capsule sau siropuri. Uzual, cantitatea de pepsina se exprima in miligrame.
Pentru a-i creste eficacitatea, pepsina se asociaza cu betaina clorhidrica (betaina HCl). Betaina HCl are rolul de a mentine pH-ul acid, optim pentru desfasurarea activitatii pepsinei.
Persoanele care sufera de reflux gastroesofagian cronic ar trebui să evite concentrațiile mari de pepsina. In cazul acestei afectiuni, pepsina și acidul clorhidric ajung la nivelul laringelui, determinând leziuni ale mucoasei laringiene, si produc simptome precum raguseala, tuse cronica, laringospasm.
Ghimbirul este o specie originară din Asia tropicală; perenă, cu rizom cărnos, ramificat ca o mână cu degete, cu tulpini aeriene ierboase ce se reînnoiesc anual, unele fiind înalte cu frunze, altele scurte, reproducătoare, purtând florile.
Denumirea provine de la grecescul zingiber, cuvânt de origine sanscrită.
Plantă medicinală cunoscută din vechime, ghimbirul a fost utilizat ca remediu în medicina tradiţională chineză şi indiană de mai bine de 2500 de ani. În medicina Ayurvedică a fost folosit ca remediu natural carminativ, anti-colitic, pentru stimularea digestiei, pentru hemoroizi, boli cronice ale pielii, obezitate şi sângerări anormale după naştere. În Medicina Tradiţională Chineză a fost şi este recomandat în balonare, tuse, vomă, diaree şi reumatism.
În Europa ghimbirul a fost menţionat în secolul I de către medicul grec Dioscorides, pentru proprietăţile sale digestive, pentru stimularea intestinală şi ca util pentru stomac. Din jurul anilor 1100 a fost utilizat în toate ţările europene. În lucrările medicale europene vechi, scrise de Harpestreng cca.1200, Lonicerus 1564, Matthiolus 1626, Bentley şi Trimen 1880, ghimbirul este descris ca util pentru stimularea apetitului şi a digestiei, pentru intestin şi pentru infecţii bucale şi gingivale. Monografiile ghimbirului au fost şi încă sunt parte din majoritatea farmacopeelor europene şi non-europene [Imbesi 1964; Farmacopeea Republicii Populare Chineze 2005; Farmacopeea Ayurvedică Indiană; Farmacopeea Indiană 2007] şi bineînţeles din Farmacopeea Europeană 7. Farmacopeea Chineză recomandă ghimbirul în senzaţii de rece, vomă şi diaree însoţite de extremităţi reci şi puls slab; pentru dispnee şi tuse cu expectoraţie abundentă.
Rădăcina de ghimbir conţine ulei esenţial cu peste 100 de compuşi identificaţi, în principal compuşi terpenoidici. Principiile responsabile de gustul picant, sau constituenţii non-volatili, ai ghimbirului, sunt considerate responsabile pentru proprietăţile aromatice ale acestuia, şi pentru activitatea farmacologică. Printre acestea: gingerolii, shagaolii, gingerdione, paradol, vallinoide, galanali A şi B, şi zingerona. Alţi compuşi ai ghimbirului constau în carbohidraţi, grăsimi, minerale, oleorezine, vitamine, ceruri, enzime proteolitice. Rizomul de ghimbir conţine venilil-cetone pungente, incluzând (6)-gingerol şi (6)-paradol, pentru acestea raportându-se activitate puternic antiinflamatoare precum şi proprietăţi antitumorale.
Pe lângă aceste proprietăţi bine cunoscute, datorită cărora găsim ghimbirul individual sau în combinaţii în produsele naturiste de la noi, acesta mai posedă proprietăţi antiemetice, antinociceptive, antitusive (siropuri de tuse), antioxidante, cardiotonice, imunomodulatoare şi chiar hipocolesterolemiante. Ghimbirul, fiind un agent termogenic, poate fi considerat ca agent funcţional pentru restaurarea unei balanţe energetice pozitive, şi ca urmare poate fi util în terapia naturistă a obezităţii.
Lemnul dulce este o plantă erbacee perenă care creşte în Europa de Sud şi în Orient, pe teren nisipos. Denumirea de “ lemn dulce” derivă din grecescul “ glykys” care înseamnă “ dulce “ şi “rhiza”care înseamnă “ rădăcină”. Se foloseşte rădăcina, din care se extrage o sevă dulce-amăruie, cu numeroase calităţi terapeutice. Recoltarea se face în septembrie-octombrie, când planta este în fază de repaus şi se usucă la soare. Planta trebuie să aibe cel puţin 3 ani.
Rădăcina conţine mult ulei şi sare esenţială, acestea conferindu-i proprietăţi de regenerare a celulelor, protectoare a mucoaselor iritate şi de a uşura absorbţia altor medicamente.
Are efect antispastic, antitusiv, expectorant, depurativ, antiinflamator şi revigorant.
Este folosită cu eficienţă şi în medicina veterinară ca antitusiv şi pentru îmbunătăţirea tonusului muscular şi ameliorarea alergiilor.
În uz extern, frunzele proaspete au proprietăţi cicatrizante şi antibacteriene, iar mestecarea rădăcinii calmează inflamaţia şi iritaţia cavităţii bucale, ameliorează răguşeala şi mirosul respiraţiei.
Se recomandă în tratarea gastritelor şi ulcerului gastro-duodenal, anginelor, faringitelor, bronşitelor, tusei iritative, tabagice, afecţiunilor reumatismale şi dermatitelor.
Nu se recomandă persoanelor hipertensive, celor cu diabet zaharat, femeilor însărcinate şi celor care alăptează, deoarece acidul glicirizic pe care îl conţine provoacă hipertensiune, edeme prin retenţie hidrică, cefalee- deci durere de cap- şi astenie.
Plantă mică, asemănătoare palmierului, palmierul pitic este originar din America de Nord. Amerindienii şi primii colonişti utilizau boabele pentru tratarea problemelor genito-urinare. Efectele sale terapeutice exercitate asupra uretrei superioare şi a prostatei erau atât de impresionante, încât a primit numele de „cateter vegetal". Fructul este o bacă ovală, cărnoasă, colorată în negru-violaceu.
În scop terapeutic de folosesc fructele se recoltează toamna, când sunt coapte. Se folosesc la prepararea de tincturi şi a altor variate produse farmaceutice.
Compuşii activi ai palmierului pitic sunt uleiul volatil, saponinele steroidiene, flavonoidele, acizii graşi şi polizaharidele. Planta este un tonic şi unul dintre puţinele remedii vegetale considerate anabolizante - adică întăreşte şi creşte masa ţesuturilor organismului.
Are acţiune tonica, anabolizanta, stimuleaza pofta de mancare, digestiv, lactogen, anti- androginic.
Extractul de palmier pitic este prescris pentru adenomul de prostată, atâta timp cât acesta nu a atins dimensiuni mari, care să necesite o intervenţie chirurgicală.
Planta stimulează apetitul alimentar şi digestia, fiind un supliment alimentar util pentru convalescenţi. Palmierul pitic are efecte hormonale, iar femeile îl folosesc pentru mărirea sânilor şi stimularea lactaţiei. El mai este prescris pentru tulburări precum scăderea libidoului şi impotenţa.