Miere de Salcam 500 g Apivitalis
Mierea de salcâm este o miere complet organică obținută din floarea de salcâm. Această miere se caracterizează prin faptul că are o culoare foarte deschisă, aproape transparentă și o textură foarte deschisă.
Printre numeroasele proprietăți ale acestei mieri, găsim niveluri ridicate de fructoză și absența unei arome puternice, promovând utilizarea ca îndulcitor natural pentru iaurturi, infuzii, sucuri etc. Acest lucru se datorează faptului că mierea de salcâm îndulcește alimentele fără a le modifica aroma naturală.
Pe de altă parte, ca și alte soiuri de miere, mierea de salcâm are componente antioxidante, antimicrobiene și laxative; precum și numeroaseminerale și vitamine esențiale, iar numărul său de polen este foarte scăzut.
Beneficiile mierii de salcâm:
- îmbunătățește circulația sângelui;
- îndulctor natural;
- efect calmant și relaxant;
- ameliorează tusea și durerile în gât;
- întărește sistemul imunitar;
- întărește sistemul imunitar;
- sedativ pentru tulburările nervoase și insomnie;
- diminuează aciditatea gastrică;
- excelent tonic pentru copii, convalescenți, bătrâni, sportivi și chiar gravide;
- previne și tratează acneea.
Cum se obține mierea de salcâm?
Mierea de salcâm se recoltează primăvara, când albinele au colectat deja polenul și au făcut mierea. Folosind metode durabile, produsul este colectat din stupi, care se află în vecinătatea pădurilorde salcâm.
Folosind metode de recoltare durabile, scopul este de a obține miere foarte pură, care nu își pierde proprietățile naturale. Astfel, se obține o miere pasteurizată, ecologică și complet naturală.
Valori nutriționale pentru 100g de produs:
Valoare Energetică 1382 kJ / 330 kcal
Lipide 0 g
din care acizi grași saturați 0 g
Glucide 80,8 g
din care zaharuri 80,8 g
Proteine 0,4 g
Fibre 0,2 g
Sodiu 0 g
Conținut: 100% miere salcâm, crudă, netratată termic.
Țara de origine: România
Mod de prezentare și livrare:
1 x borcan cu miere crudă de salcâm 500g
Mod de păstrare:
A se păstra într-un loc uscat, răcoros și ferit de razele soarelui, la temperaturi de până la 25 C.
Mod de administrare:
Adulți: 3-4 lingurițe de miere pe zi.
Copii peste un an: 1-3 lingurițe de miere pe zi.
Pe stomacul gol, diluată în apă, sau sublingual (ținută sub limbă 10-15 minute) are efectele cele mai rapide (sublingual, de exemplu, cele mai fine substanţe din miere (uleiuri esenţiale, minerale, etc.) ajung rapid și direct în circuitul sanguin).
Mierea se poate consuma într-o multitudine de feluri.
Poate fi administrată ca atare, dar și adăugată în shake-uri, smoothie-uri, prăjituri (preparate la rece), întinsă peste diverse alimente la temperatura camerei (pâine prăjită, cereale, fructe de pădure, etc.), în combinație cu alte alimente (kefir, scorțișoară, polen crud poliflor, etc.), dimineața - pe stomacul gol, seara – înainte de culcare, înainte și după antrenamente sau eforturi fizice.
Poate fi consumată cu regularitate, constant, în cantități rezonabile (cu moderație).
! Nu adăugați mierea în lichide fierbinți, nici nu o întindeți peste alimente care depășesc temperatura de 35°C, pentru a nu-i altera proprietățile terapeutice și chiar gustul.
Atenționări!
A nu se lăsa la îndemâna și vederea copiilor mici.
A nu se depăși doza recomandată pentru consumul zilnic, fără acordul medicului sau terapeutului.
Contraindicată cu desăvârșire copiilor cu vârsta mai mică de 1 an.
Persoanele care suferă de diabet și sindrom metabolic trebuie întodeauna să consulte medicul înainte de a introduce mierea în dieta lor
Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o dietă variată și echilibrată și un mod de viață sănătos.
Rolul componentelor:
Mierea este un aliment dulce, lichid siropos produs natural de catre albine ca hrana pentru ele insele. Culoarea aurie si gustul delicios sunt inconfundabile. Dupa ce albinele culeg nectarul de la o floare, il amesteca cu produse chimice din saliva lor pentru a rezulta mierea.
Albinele zboara inapoi in stup si-l pastreaza in celulele fagurilor. Excesul de umiditate este inlaturat din miere cu ajutorul aripilor albinelor, pentru ca mierea sa fie gata pentru consum. Rolul si actiunea naturala a albinelor este cu adevarat uimitoare, iar rezultatul este un produs alimentar deosebit: mierea.
Mirea poate fi din soiuri diferite. Gustul si textura depind de tipul florilor din care provine nectarul cules de catre albine. Probabil cel mai des este intalnita mierea de trifoi, dar si aceasta poate avea diverse arome si culori.
Culoarea obisnuita a mierii este aurie, dar poate varia de la alb la rosu inchis si chiar negru. Combinatia dintre miere si laptele de capra a fost folosita pentru tratarea infectiilor bronsice.
Mierea contine numerosi antioxidanti - caracteristica importanta pentru oameni. In plus, aceasta are o component antiinfectioasa si este folosita pentru vindecarea tusei, bolilor intestinale si ranilor pielii.
Vindecarea plagilor - mierea cruda este un remediu care dateaza din Egiptul si Grecia antice. Medicina moderna redescopera proprietatile de vindecare ale mierii. Cercetatorii considera ca mierea are capacitatea de a ucide microbii. Aciditatea din miere si caracteristica sa de a deshidrata bacteriile ar putea fi motivul pentru care mierea vindeca ranile.
- Sursa de energie - mierea de albine pura este o sursa de carbohidrati, atat fructoza cat si glucoza pe care organismul le transforma in energie. Glucoza ofera instant energie in timp ce fructoza este mai lent absorbita si furnizeaza energie in mod constant.
Sportivii si copiii activi ar trebui sa consume miere intrucat aceasta le va oferi energia de care acestia au nevoie. Mierea pura de albine este o sursa naturala de minerale cum ar fi calciu, fier si potasiu dar si vitamine din complexul B.
- Prevenirea alergiilor sezoniere - mirea pura de albine poate fi benefica pentru persoanele care sufera de unele tipuri de alergii. Pentru ca albinele aduna polenul de la plantele native si il transforma in miere, consumul de miere produsa la nivel local poate preveni aparitia alergiilor sezoniere.
Alte beneficii ale mierii includ:
- este antifungica si hranitoare
- ajuta la asimilarea calciului in organism
- are efect antibacterian atat in diverse probleme interne cat si externe ale organismului
- poate stimula sistemul imunitar
Mierea poate fi folosita in diverse scopuri
- ca pansament pentru accelerarea vindecarii cauzata de leziuni tisulare
- amestecul in cantitati egale de suc de ghimbir si miere este un bun expectorant
- mirea ajuta la tratarea racelilor, tusei, durerilor in gat si secretilor nazale
- pentru tratarea astmului bronsic, se amesteca o jumatate de gram de praf de piper negru cu un amestec de miere si suc de ghimbir. Se va bea de cateva ori pe zi.
- mierea poate calma si incuraja vindecarea ranilor din gura sau vagin
- un bol de ovaz sau terci de ovaz cu o lingura de miere poate calma nervii
- este ideala pentru calmarea emotiilor si a stresului pre-examen
- are efect hidratant si poate fi folosita pentru sanatate pielii ca masca naturala revitalizanta
- consumul unor cantitati mici de miere, va va face imuni la alergiile sezoniere la polen
- pentru imbunatatirea vederii se amesteca miere cu suc de morcovi. Se va consuma cu o ora inainte de masa, dimineata.
- pentru purificarea sangelui, se va amesteca un pahar de apa calda cu una sau doua lingurite de miere si o lingurita de suc de lamaie. Preparatul se va bea zilnic, inainte de a merge la toaleta. Va reduce cantitatea de grasimi din organism si va curata intestinele
- mierea naturala determina o crestere mai mica a valorilor de zahar din sange decat zaharurile rafinate, mai ales in cazul persoanelor cu diabet zaharat de tip II. Putina miere neprelucrata poate fi adaugata in bauturile bolnavilor de diabet zaharat de tip II, atunci cand apare pofta de alimente sau bauturi dulci.
Legendele despre salcâmi sunt vechi de mii de ani, pentru că salcâmul era răspândit încă din antichitate în Egipt şi deşerturile Arabiei şi a fost asociat adeseori cu nemurirea, cu viaţa veşnică. Salcâmul era copacul sacru al lui Neith, zeiţa egipteană a războiului, cea mai “bătrână” dintre zeităţile egiptene. Altă legendă povesteşte că trupul neînsufleţit al lui Osiris, ucis de fratele său Typhon, a fost găsit de Isis, perfect conservat, în trunchiul unui salcâm. Unele legende medievale spun că din ramurile unui salcâm a fost făcută cununa de spini a lui Isus. La arabi răşina salcâmului, recoltată după ploaie, era folosită pentru prepararea gumei arabice, întrebuinţată în alimentaţie, în scop terapeutic, şi de asemenea pentru vopsele şi adezivi.
Salcâmul a fost adus în România ca plantă ornamentală; creşte în zonele de câmpie şi deal. Este un arbore foios, cu frunze imparipenat compuse și flori albe, frumos mirositoare, dispuse în raceme. Deşi după uscare lemnul său este foarte rezistent, este un arbore sensibil la ger şi îngheţuri timpurii, iar curenţii puternici îi determină creşteri neregulate. În scop terapeutic se pot folosi florile, frunzele şi scoarţa, dar cele mai utilizate sunt florile care se recoltează în mai-iunie şi se usucă la soare sau în încăperi foarte bine aerisite.
Salcâmul are o compoziție bogată în mucilagii, flavone, taninuri și aminoacizi liberi. Prezintă acțiune antispastică și emolientă în special pentru tractul respirator, antiacidă gastrică, colagogă și ușor sedativă. Se administrează intern sub formă de infuzie în gastrită, ulcer gastric și duodenal, pirozis, astm bronșic, răceli, tuse, cefalee și insomnie. Popular, se utilizează extern pulberea din flori de salcâm pentru tratarea rănilor și arsurilor, mucilagiile formând un strat emolient și protector deasupra țesutului lezat.
În alimentaţie în multe zone rurale florile de salcâm sunt folosite pentru prepararea de clătite şi şerbet.
