Masculin Potent 30 comprimate Alevia

Rolul componentelor:
Maca este o plantă erbacee bianuală din familia Brassicaceae, ce creşte spontan în Anzii Peruvieni şi Bolivia, la altitudini de 2500 până la peste 4000 m. Prezintă frunze subţiri, fin penat-sectate, crescând în rozetă bazală şi flori mici alburii ce dau naştere unor fructe mici. De la această plantă folosim în special rădăcinile tuberiforme, care variază ca mărime şi formă, putând fi triunghiulare, aplatizate circular, rectangulare sau de pară inversată.
Denumită şi ginseng peruvian, a fost cultivată în Munţii Anzi la altitudinea de 3500-4450 m în ecosistemele puna şi suni. Aceasta este probabil planta cultivată la cele mai mari altitudini. Maca este o importantă materie primă pentru indienii din Anzi şi populaţiile indigene, şi a fost domesticită în perioada pre-Inca Arcaica undeva în jurul anilor 3800 Î.Hr. După unii autori, prima descriere scrisă despre maca a fost publicată în 1553 (rădăcina, fără identificarea denumirii populare sau botanice), descriere în care Cieza de Leon, un cronicar al spaniolilor ce au cucerit zona Peru, nota că în zonele muntoase peruviene nativii folosesc anumite rădăcini pentru menţinerea tonusului. Primul care a descris numele şi proprietăţile plantei a fost părintele Cobo în 1653. Acesta afirma că planta creşte în cele mai dure şi reci areale în Chinchaycocha unde nicio altă plantă nu poate fi cultivată de om. Cobo făcea referire de asemenea la întrebuinţarea plantei pentru fertilitate. În secolul XVIII, Ruiz menţiona proprietăţile plantei de îmbunătăţire a fertilităţii şi de asemenea efectul său stimulent.
Tradiţional, rădăcina de maca, după recoltare se usca natural şi astfel putea fi depozitată şi păstrată timp de mai mulţi ani (s-a constatat că rădăcinile vechi de 7 ani încă mai au un conţinut de 9-10% proteine). Hipocotilele uscate sunt tari ca piatra, ca atare, înainte de a fi mâncate se fierbeau în apă pentru a putea obţine din ele un produs moale care poate fi consumat sub formă de suc, aceasta fiind cea mai frecventă formă de utilizare. Rădăcina are un gust dulce şi plăcut. Pentru indienii americani era singura specie amidonoasă cultivată; ea este bogată în zaharuri, proteine, amidon şi minerale esenţiale, în special iod şi fier.
Astăzi se cunoaşte valoarea sa nutriţională ridicată, care depăşeşte cerealele precum porumbul, orezul şi grâul. Aceasta conţine 59% carbohidraţi, 10,2% proteine, 8,5% fibre şi 2,2% lipide. Conţine, de asemenea, o mare cantitate de aminoacizi esenţiali şi nivele mai ridicate de fier şi calciu decât cartoful. Maca are cantităţi importante de acizi graşi incluzând acizii linoleic, palmitic şi oleic. Este bogată în steroli şi are şi un conţinut ridicat de minerale. De asemenea, conţine mici cantităţi de alcaloizi, taninuri şi saponine.  Rădăcina proaspătă are un conţinut neobişnuit de ridicat de iod şi de fier.
În medicina tradiţională peruviană maca este folosită ca imunostimulent şi în tratamentul anemiei, tuberculozei, disfuncţiilor menstruale, simptomelor de menopauză, cancerului stomacal, sterilităţii şi a altor afecţiuni ale funcţiilor sexuale sau de reproducere precum şi pentru îmbunătăţirea memoriei. Popularitatea rădăcinii de maca este în creştere datorită proprietăţilor sale energizante, de îmbunătăţire a fertilităţii şi afrodisiace, dar e mai puţin cunoscută la noi ca remediu. Utilizările sale tradiţionale cuprind efectul energizant, de îmbunătăţire a tonusului şi induranţei la atleţi, de susţinere a clarităţii mentale, de tratare a impotenţei masculine, şi ca ajutor în cazul menstruaţiilor şi echilibrelor hormonale dereglate la femei incluzând sindroamele de menopauză şi oboseala cronică. Rădăcinile de maca sunt afrodisiace, nutritive, imunostimulente, steroidice şi tonice. Maca, la fel ca alte Brasicaceae, conţine glucozinolaţi şi izotiocianaţi, substanţe pentru care s-a constatat un efect anticarcinogenic prin blocarea formării carcinogenilor endogeni sau exogeni prevenind astfel iniţierea carcinogenezei. Izotiociananţii naturali sau sintetici sunt printre agenţii cemopreventivi cei mai eficienţi cunoscuţi.