GEL VARIPLANT 250ML Faunus Plant

GEL VARIPLANT 250ML (CASTAN,SPANZ & GALBENELE) Faunus Plant

Gelul Variplant este un produs de uz topic cu efect venotonic, antiedematos și antiinflamator, utilizat pentru stimularea circulației periferice în varice și ameliorarea disconfortului picioarelor obosite, având un conținut ridicat în extracte naturale.

Principiile active din Gelul Variplant sunt extractele naturale de Castan, Spânz și Gălbenele, uleiuri esențiale de Mentă și Lavandă și Mentolul.

Produsul este fabricat în conformitate cu standardul de calitate EN ISO 22000:2018, certificat TUV Austria.

Ingrediente (INCI)

Aqua, Alcohol denat., Glycerin, Aesculus hippocastanum extract, Helleborus purpurascens extract, Calendula officinalis extract, Carbomer, Phenoxyethanol / Ethylhexylglycerin, Mentha piperita essential oil, Lavandula angustifolia essential oil, Triethanolamine, Menthol. 

Extractul de Castan

• susține starea de sănătate a venelor și are acțiune vasoprotectoare asupra capilarelor
• la nivel periferic acționează ca și tonic venos
• îmbunătățește circulația venoasă la nivelul membrelor inferioare, ce poate fi potențată și de masajul de jos în sus al picioarelor
• diminuă senzația de picioare obosite, grele sau reci, prin stimularea circulației periferice 
• are indicații terapeutice în afecțiuni precum varice, fragilitate capilară, flebite, degerături, senzație de greutate în gambe

Extractul de Spânz

• potențează efectul acestui produs prin compoziția complexă ce o conține: saponozide, rezine, substanțe minerale, heleborină, heleborină, taninuri, mucilagii, cu numeroase beneficii aduse stării de sănătate, în special la nivelul circulației periferice
• pe parcursul anilor s-a demonstrat că acțiunea fitoterapeutică duce la ameliorarea insuficienței circulatorii din afecțiuni precum varice, vânătăi, ulcerații pe membrele inferioare, senzație de picioare grele, tromboflebite
• datorită mucilagiului emolient, este un agent de vindecare puternic în ulcere varicoase cronice

Extractul de Gălbenele

• este unul dintre cele mai utilizate extracte naturale în preparatele de uz topic cu acțiune antiinflamatoare, cicatrizantă, antiseptică, antibacteriană, ce facilitează vindecarea rapidă a rănilor 

Uleiul esențial de Mentă

• relaxează musculatura și atenuează durerile musculare
• oferă un miros plăcut produsului

Uleiul esențial de Lavandă

• este un foarte bun regenerant pentru piele, având efect calmant și relaxant și un parfum natural foarte apreciat
• datorită proprietăților antiseptice, regeneratoare, relaxante și cicatrizante, se utilizează la nivel cutanat în răni și eczeme

Mentolul 

• este principalul ingredient activ al mentei, fiind utilizat în numeroase produse, cu diverse întrebuințări, dar totodată este conţinut și de produse folosite pentru alinarea durerilor musculare și luxaţii ca şi decongestionant
• aplicat pe piele, oferă o senzație de calmare și răcorire

Mod de utilizare

Aplicaţii locale de 2-3 ori/zi, la nivelul zonelor afectate, prin masaj ușor de jos în sus, pentru a stimula circulația sangvină. Se recomandă administrarea timp îndelungat pentru o mai bună eficiență.

Important! 

Nu se aplica pe pielea din jurul ochilor și a gurii și pe pielea sensibilă a copiilor sub 3 ani

Se recomandă efectuarea unui test alergologic înainte de utilizare, prin aplicarea pe o suprafață mică de piele

Dacă apar reacții alergice cutanate, opriți tratamentul, iritația ar trebui să dispară treptat

A nu se lăsa la îndemâna copiilor mici

Recipientul se păstrează bine închis, ferit de lumină, umiditate și căldură

Uz extern

Rolul componentelor: 

Arbore de origine mediteraneană, înalt de 25-30 m, cu frunze oblong lanceolate cu marginea dinţată şi nervuri penate proeminente, florile unisexuate monoice. La noi este cultivat sau subspontan la Baia Mare şi Tismana. Fructul este închis într-o cupă sferică, spinoasă, şi este comestibil. Din fructe se prepară produse de cofetărie. În scopuri terapeutice se recoltează frunzele, Castaneae folium, în perioada iulie-august.

Prima dovadă lipsită de ambiguitate privind cultivarea castanului comestibil este raportată în datele palinologice din căteva regiuni din Anatolia, Nord-Estul Greciei şi Sud-Estul Bulgariei, şi datează din aproximativ din cca 2100-2050 Î.H. În Evul Mediu târziu (secolele XI – XVI) castanul a devenit o sursă esenţială de hrană şi lemn în zona Mediteraneană şi în părţile de sud a Europei Centrale. Perioada de aur a castanului din epoca medievală a intrat progresiv în declin, în parte din cauza unei răciri climatice, în parte din cauza introducerii unor culturi de plante alimentare precum porumbul şi cartoful, şi de asemenea din cauza revoluţiei industriale care a dus la o utilizatre mai largă a lemnului de castan pentru fabricarea cherestelei. În diferite ţări europene, în special în ţările de sus, şi în regiuni în care nu se putea cultiva grâul, cultivarea castanului a devenit predominantă, chiar indispensabilă populaţiilor ce trăiau la munte, iar obiceiurile, tradiţiile şi vieţile acestor comunităţi erau atât de strâns legate de castanul comestibil încât putem vorbi despre o „civilizaţie a castanului”. Castanele sunt astăzi comune în tot sudul Europei, în special în Italia, Corsica, Franţa şi Spania. Castanii sunt plantaţi de asemenea în parcuri, în arii de conservare tradiţionale, abilităţile sale de adaptare condiţiilor pedoclimatice ajutându-l în prezent să-şi lărgească aria, site-urile de răspândire spontană extinzându-se chiar până în zona Balticii.

Frunzele de castan comestibil conţin taninuri, flavone, compuşi fenil propanici, saponine, vitamina C, săruri de Mg şi P, având acţiune astringentă, bacteriostatică, antitusivă, fiind tradiţional utilizate în afecţiuni ale tractului respirator precum bronşita şi tusea spastică, în probleme ce afectează picioarele şi circulaţia sangvină şi diaree. Extractele mai manifestă efect de inhibare a trombinei.

Studii mai recente au evidenţiat şi un ridicat potenţial antioxidant al frunzelor de castan, manifestând prin conţinutul total de compuşi fenolici, un efect topic protector asupra speciilor reactive de oxigen, efect util în prevenirea bolilor de piele mediate prin fotoîmbătrânire şi stres oxidativ.

Un studiu publicat în 2014 arată o activitate antioxidantă din cele mai ridicate ale infuziei din florile de castan comestibil.

Spânzul (Helleborus) este un gen de plante originar din Europa, estul Asiei, cu peste 20 specii, erbacee, anuale sau perene, uneori arbuști Spânzul este o plantă care crește prin păduri și înflorește primăvara devreme. Este o plantă ierboasă, ea are sepalele verzi, pe spate de culoare roșie. Petalele spânzului sunt transformate în cornete nectarifere. Frunzele sunt pedate, palmat sectate, mari și late, în număr de două la baza plantei. Florile au petale, uneori foarte mici, transformate în nectarine, stamine numeroase, ovare superioare numeroase, rar hermafrodite, dispuse în inflorescențe cimoase sau racemoase; învelișul floral cu foliole persistente, verzi, sau pe partea inferioară roșiatice, pieloase. Rizomul de spânz este utilizat în industria farmaceutică, în producerea unor medicamente pentru bolile de inimă. Spânzul se folosește și ca plantă ornamentală, în parcuri și grădini, în grupe mari sau mici, unde apar imediat după îngheț sau dacă temperatura este favorabilă. Se folosește și ca floare tăiată în arta buchetieră sau ca plantă în ghivece (ușor forțată la 4-6 °C). Îi priește umbra și semiumbra. Preferă un pământ substanțial nu prea afânat și nu prea umed. Iarna se protejează cu un strat ușor de frunze.

Galbenelele se pot utiliza sub formă de infuzie, decoct, ceaiuri, comprese, spălături, măşti şi produse cosmetice. În funcţie de afecţiunea care se doreşte a fi tratată, gălbenelele pot fi utilizate pentru tratament local (creme, comprese, maşti, spălături) sau pentru tratamente sistemice (decoct, infuzie, ceai etc).

Au capacitatea de a ajuta organismul în lupta împotriva infecţiilor, având acţiuni antiinflamatoare, antiseptice, antibacteriene şi antifungice prin prezenţa saponozidelor şi uleiului volatil. Gălbenelele au acțiune cicatrizantă, emolientă și demulcentă datorită mucilagiilor, care formează geluri vâscoase, formând astfel un strat coloidal protector pentru mucoase și ţesuturi. Efectul cicatrizant al gălbenelelor se datorează carotenoidelor care asigură multiplicarea celulelor precum şi un efect antioxidant benefic împotriva radicalilor liberi.

Un studiu făcut asupra efectelor gălbenelelor asupra unui grup de pacienți cu probleme gastrice, mai exact ulcer gastroduodenal și gastrită hiperacidă; după tratamentul cu gălbenele, rezultatele au arătat dispariția nișei ulceroase la unii pacienți, aciditatea gastrică a scăzut foarte putin, ceea ce a condus la concluzia că gălbenelele acționează în aceste afecțiuni prin vindecarea epiteliului gastric, adică a acelui strat de protecție a stomacului care este lezat de boală. De asemenea se utilizează pentru vindecarea ulcerului bucal, la nivelul gâtului sau venos.