FAVICOLONSAN - PRODUS PENTRU IGIENĂ INTIMĂ (CLISMĂ) 150 g Favisan
Însănătoşeşte flora intestinală (al doilea ficat), sporeşte imunitatea.
80% din imunitate de aici provine (când bacteriile sănătoase au un ascendent faţă de cele patogene). Când raportul este invers, probabil datorită alimentaţiei nesănătoase, care creează dezordini stomacale, depozite de toxine, urmare a consumului de antibiotice, stresului etc, vă puteţi întâlni cu simptome, precum: constipaţie, diaree, gaze, balonare, hemoroizi, cancer de colon.
Ajută la restabilirea şi menţinerea echilibrului intestinal pentru că stimulează bacteriile folositoare şi inhibă flora patogenă.
Indiciile îmbolnăvirii florei intestinale sunt colita şi constipaţia.
Malignizarea este determinată de modificarea mediului bacterian al intestinului, prin apariţia agenţilor patogeni de putrefacţie. Fapt pentru care noi considerăm, ca deosebit de important, în procesul dezintoxicării, întreţinerea florei bacteriene a intestinului şi o includem, întotdeauna, în planul terapiei naturale.
O clismă pe zi reface și însănătoșește flora intestinală, asigură 80% din imunitate, stimulează sinteza vitaminelor B și K, are rol digestiv și metabolic.
Este un amestec special de plante cu efect emolient, calmant, în același timp revigorant și tonic, asigură dezintoxicarea organismului prin reglarea tranzitului intestinal. Ajută la îndepărtarea senzației de foame, a durerilor de cap și de încheieturi, scade febra, înlătură fenomenele de balonare, gazele, durerile abdominale. Este o terapie blândă, nu irită, nu dă obișnuință.
Ingrediente: traista-ciobanului (Bursae pastoris herba), pelin (Absintii herba), cimbrișor (Serpylii herba), sânziene (Galii herba), coada-șoricelului (Millefolii herba), coada-calului (Equiseti herba), stejar (Quercus cortex)
Mod de preparare: la o lingură de plante se adaugă 1 litru de apă clocotită. Se acoperă și după 15-30 de minute se strecoară.
Mod de utilizare: cu irigatorul
Rolul componentelor:
Traista ciobanului este o plantă erbacee originară din Europa, care creşte spontan pe câmp, pajişti, grădini şi locuri însorite în general. Numele său provine de la forma pe cae o are capsula plantei, respectiv forma de traistă.
Frunzele au forme diferite, în funcţie de localizarea de-a lungul tulpinii iar fructele au un aspect particular, uşor de recunoscut, aproape inconfundabil, având formã triunghiularã, cu cele douã unghiuri îndepãrtate rotunjite, în formã de inimã.
În scop terapeutic se foloseşte partea aeriană a plantei, când fructificaţiile sunt mai rare.
Printre substanţele cu activitate biologicã descoperite în traista-ciobanului se gãsesc: amine biogene, colinã, acetilcolinã, tiraminã, histaminã, flavone de tipul diosminei, rutozide şi acid fumaric. În rãdãcinã s-au pus în evidenţã substanţe peptidice.
Preparatele fitoterapeutice pe bază de traista-ciobanului au acţiune hemostatică, vasoconstrictoare, antimicrobiene, antibacteriene, antifungice şi antitumorale.
De 1 mai se sărbătorește Ziua Pelinului, dedicată pelinului, plantă folosită frecvent în medicina naturistă. De ziua lui, pelinul se poartă la pălărie, în sân şi în buzunare, împodobeşte ferestrele şi icoanele, se pune în aşternutul patului, între case şi pe podeaua caselor. Oamenii credeau că îşi înnoiesc sângele şi că vor fi sănătoşi de-a lungul anului dacă în această zi vor bea vin amestecat cu pelin şi dacă mestecă în dinţi frunze de pelin. Pelinul recoltat în ziua de 1 mai este tămăduitor de boli şi se păstrează ca plantă de leac de-a lungul întregului an. Ca plantă medicinală, pelinul era recoltat de descântătoare, în funcţie de boala vindecată şi în anumite momente ale zilei, precum şi la anumite sărbători calendaristice (Măcinici, Armindeni, Strodu Rusaliilor, Rusalii, Marina), după un ritual consacrat, adesea dezbrăcându-se şi despletindu-se.
Pelinul este o plantă perenă, ierboasă. Poate atinge o înălțime de 1 – 1,2 m. Frunzele bazale sunt tripenat sectate, cu o lungime de până la 20 cm, iar cele tulpinale, cu lungimi nu mai mari de 10 cm, se simplifică treptat spre vârf. Florile sunt galbene pal și foarte mirositoare iar fructul este o achenă. Înflorește în perioada iulie-septembrie.
Produsul vegetal (Artemisia herba) conține principii amare și ulei volatil. Substanțele amare sunt reprezentate de lactone sescviterpenice, cea mai importantă, din punct de vedere al acțiunii este absintina. Uleiul volatil este constituit în principal din tuionă, linalool, cineol, α-bisabolol. Pelinul mai conține derivați flavonici, acizi polifenolcatboxilici, acizi organici, vitamina C, vitamina B6, acid folic, substanțe minerale (Ca, K, Na, P, Fe, Mn, Mg, Zn, Cu). Datorită diversității compușilor activi, pelinul are acțiune tonic amară, stomahică pentru stimularea apetitului, carminativă, colagogă, spasmolitică, vermifugă și se utilizează cu succes pentru dispesii, anorexie, edeme ranel, boli manifestate prin reținerea apei în țesuturi, ptoză generalizată. Extern se folosesște pentru rănile purulente.
Pelinul este utilizat sub diverse forme cum ar fi infuzia, vinul medicinal, extractul uleios, tinctura. Consumat abuziv, pelinul creează stări de agitație, convulsii, halucinații iar abuzul de băuturi cu pelin determină tulburări psihice, pierderea memoriei. Este contraindicatîn sarcină și alaăptare, la copii.
