Apidermin Lux Crema Fata 50ml Complex Apicol
Apidermin Lux rasfata chiar si cel mai uscat ten.
Prospetimea naturala a pielii este redata de dubla actiune a untului de cacao si a laptisorului de matca.
Beneficii:
Principiile nutritive ale laptisorului de matca sunt completate de extractul natural din boabe de cacao, un emolient natural.
Untul de cacao contine un numar mare de antioxidanti care lupta impotriva radicalilor liberi ce distrug derma si duc la imbatrinire prematura.
Rasfata tenurile normale, cu tendinte de uscare, obosite si deshidratate.
Elementul activ al acestei creme este laptisorul de matca, produs natural cu numeroase principii nutritive avand calitatea sa cuprinda intr-un volum mic multe concentrate biologice, bogat in substante proteice, lipide, glucide si vitamine, acestea substante influentand circulatia sangelui in piele, mentin apa in tesuturi, regenereaza celulele pielii, dau elasticitate si atenueaza ridurile.
Crema de fata cu laptisor de matca Apidermin Lux este o crema nutritiva, fiind indicata pentru ingrijirea tenului.
Poate fi folosita ca strat protector impotriva intemperiilor si ca baza pentru machiaj, sub pudra.
Compozitie:
Paraffin oil, Aqua, Beesmax, Lanolin, Cetyl alcohol, Cholesrerol, Royal Jelly, Retinol A, Sodium tetraborate, Parfum
Administrare:
Pentru a obtine catifelarea pielii, se recomanda ca aplicarea cremei Apidermin Lux sa fie facuta pe un ten bine curatat in prealabil cu lotiune tonica.Pentru ca absorbtia cremei sa se faca total, se va masa usor obrazul in directia ridurilor.
Se poate folosi atat seara, cat si dimineata, dand tenului supletea si prospetimea naturala.
Crema Apidermin Lux nu lasa luciu si nici urme grase pe piele, nu declanseaza fenomene de intoleranta, fiind bine suportata de cele mai sensibile tenuri.
Rolul componentelor:
Unul dintre remediile naturale care şi-au dovedit eficienţa de-a lungul timpului este lăptişorul de matcă.
Numit de vechii greci sursa tinereţii veşnice, lăptişorul de matcă este, astăzi, studiat în marile universităţi ale lumii, ajungând să fie considerat un adevărat elixir al tinereţii, al sănătăţii şi al frumuseţii, pentru că eficienţa sa a fost dovedită în cazul mai multor afecţiuni.
Lăptişorul de matcă este o substanţă secretată de glandele hipofaringiene ale albinelor, cu care sunt hrănite larvele de albină în primele trei zile de viaţă ale acestora. Doar regina stupului se bucură de preţiosul lăptişor pe toată durata vieţii sale. Iar pentru că se hrăneşte în mod exclusiv cu această comoară a naturii, matca trăieşte până la 5 ani – fapt cu totul uimitor, din moment ce albinele muncitoare au, în medie, o durată de viaţă de doar … 45 zile!
Lăptişorul de matcă conţine o serie întreagă de vitamine, minerale, enzime, toată paleta de aminoacizi esenţiali, dintre care unii nu pot fi sintetizaţi de organismul nostru. Tocmai de aceea lăptişorul de matcă este considerat un supliment alimentar esenţial!
Conţine şi acel acid deja celebru 10-HDA, care are un puternic efect antiviral, antibacterian şi antifungic, ceea ce face ca lăptişorul de matcă să ne întărească sistemul imunitar. Ne scapă de răceli, de gripe, de tot felul de infecţii şi face ca rănile să ni se vindece mult mai repede.
Nu trebuie să uităm însă că lăptişorul de matcă este singura sursă naturală de acetilcolină, o substanţă esenţială în transmiterea influxului nervos, ceea ce face ca lăptişorul de matcă să îmbunătăţească memoria, să crească puterea de concentrare şi randamentul intelectual. Este excelent în perioada de creştere a copiilor, în perioadele de examene, dar şi atunci când încep să apară primele semne de degradare neuronală.
Este considerat un stimulent natural al imunităţii organismului, dar ajută şi la scăderea nivelului de colesterol, contribuind la reducerea tensiunii arteriale, este folosit in cazuri de epuizare fizică şi psihică, stress, afecţiuni endocrine şi ale ficatului, îmbunătăţeşte memoria şi somnul, încetineşte procesul de îmbatrânire, ameliorează tulburările de menstruaţie sau de menopauză. Lăptişorul de matcă pur este o componentă excelentă în tratamentele cosmetice atât pentru ten, cât şi pentru păr.
Lăptişorul de matcă pur crud are o consistenţă cremoasă, culoare alb-gălbui, uşor translucidă şi un gust acrişor, puţin astringent.
Dacă însă nu vă place gustul lăptişorului de matcă pur, care este - ce-i drept - un pic cam acrişor, puteţi încerca produse apicole combinate, precum lăptişor de matcă dizolvat în miere, alături de polen şi propolis, sau lăptişor de matcă dizolvat în miere alături de ginseng, pe care orientalii îl numesc rădăcina vieţii şi care, ca şi lăptişorul de matcă, are darul de a întârzia procesul de îmbătrânire. Oricare din aceste variante nu numai că sunt sănătoase, dar au şi un gust foarte plăcut şi sunt foarte simplu de administrat.
Arborele de cacao este o plantă originară din America de Sud, cu înălţimea de cca. 8 m, cu frunze simple, întregi, cu flori mici, care apar direct pe trunchi şi ramuri, cu fructe baciforme, mari, cărnoase, colorate în roşu, cu pulpa albă, cu numeroase seminţe.
Cacao a fost cunoscută în locurile de origine de mai bine de 2000 de ani, având un important rol în viaţa economică, rituală şi politică a mayaşilor pre-hispanici şi a continuat să fie astfel multă vreme. Istoria sa a fost mult studiată în site-urile arheologice din zonele centro-americane examinând cultura Maya clasică, în special din perioada dintre anii 500 şi 800 D.Hr., şi unde există o abundenţă de artefacte ceramice care cuprind referiri la cacao prin texte şi picturi ce evocă utilizarea acesteia. Analizele chimice ale reziduurilor de pe fundul vaselor din perioada maya clasică au revelat faptul că planta a constituit un ingredient în mai multe feluri de băuturi şi terciuri şi că era servită în variate tipuri de veselă. Diversele băuturi şi alimente care conţineau cacao sunt descrise în textele hieroglifice centr-americane, cea mai comună fiind o băutură spumoasă consumată de către cuplurile proaspăt căsătorite şi care este descrisă în scene care arată viaţa la curţile regale. În timpul regilor azteci, micile seminţe de cacao au fost utilizate ca şi monede, acestea fiind necesare anumitor tranzacţii. Metoda este încă folosită în unele părţi ale Mexicului de astăzi.
Planta a fost denumită Theobroma de către Linnaeus, cuvântul însemnând „alimentul zeilor”, datorită savorii seminţelor sale. Mexicanii au denumit seminţele pisate „Chocolate”.
În cărţile medicinale din secolele XIX-XX apare utilizată sub formă de ciocolată şi de unt de cacao. Ciocolata, transformată într-o pulbere grosieră şi fiartă în lapte sau lapte şi apă, era mult folosită ca substituent ocazional pentru cafea, sau ca băutură la mese. Era considerată un articol de dietă foarte nutritiv pentru invalizi, persoane în perioada de convalescenţă şi cei cărora nu le plăceau substanţele grase precum persoanele cu dispepsie.
Uleiul sau untul de cacao este o substanţă solidă alb-gălbuie cu aromă uşoară de cacao, cu gust blând şi plăcut, foarte nutritiv. A fost folosit ca şi alternativă la uleiul de cod sau ca articol de dietă în timpul ultimelor zile de sarcină; are excelente proprietăţi emoliente şi a fost folosit, de asemenea, la prepararea supozitoarelor, ovulelor, şi în unguentele preparate pentru piele sensibilă sau aspră, buze crăpate, numeroase cosmetice, pomade şi săpunuri de lux.
Teobromina, un alcaloid conţinut în seminţele de cacao, şi descoperit de către Woskresensky în 1841, este asemănătoare cu cafeina în acţiunea sa, dar efectul său este mai puţin puternic. Acţiunea sa este mai pronunţată asupra musculaturii, a rinichilor şi a inimii, având efect diuretic datorită stimulării epiteliului renal, excitant nervos, dilată vasele sangvine fiind folosită în caz de hipertensiune arterială.
Pudra de cacao se foloseşte, de asemenea, în industria farmaceutică pentru condiţionarea unor specialităţi farmaceutice şi corectarea gustului.
Întrebuinţarea medicinală a produselor de cacao este menţionată şi în medicina ştiinţifică din România în secolului trecut, acestea fiind utilizate mai ales ca tonifiante generale ale organismului şi pentru acţiunea diuretică a teobrominei în hidropizii cardiace, scleroză cardiacă şi scleroză renală; apoi pentru mascarea gustului unor pastile.
În ultimii ani s-a descoperit din ce în ce mai mult capacitatea antioxidantă a seminţelor de cacao datorită conţinutului bogat în polifenoli. Studiile clinice au sugerat efecte benefice ale ciocolatei negre asupra tensiunii arteriale, lipidelor şi inflamaţiilor, propunând un mecanism de acţiune ce include îmbunătăţirea biodisponibilităţii oxidului de azot şi a funcţionării mitocondriilor.
