COMPLEX ULEIURI ESENTIALE SENZATII 10ML Adams Vision

COMPLEX ULEIURI ESENTIALE SENZATII 10ML Adams Vision

Amestecul de uleiuri esentiale stimuleaza si intareste aura corpului, induce o senzatie de putere si vitalitate si creeaza o stare generala de bine. Frecventa sa neutralizeaza energia negativa si induce un sentiment de securitate. 

Ingrediente:

-Ulei esential de ylag-ylang: Miros exotic, dulce, floral, voluptos, senzual. Are efect calmant asupra sistemului nervos, favorizand relaxarea.

-Ulei esential de patchouli: Este foarte eficient in cazul in care aveti pielea aspra, crapata si prea deshidratata, pentru a trata acneea, eczeme, rani, ulceratii, infectii fungice, precum si in probleme ale scalpului.

-Ulei esential de coriandru: Are proprietăți stomahice (îmbunătățește activitatea stomacului), este carminativ, bactericid, fungicid, spasmolitic, antihelmintic. Este indicat în tratarea balonărilor, calmarea durerilor abdominale, eliminarea paraziților intestinali și stimularea lactației. 

-Ulei esential de lavanda: Are un parfum calmant, ceea ce-l face un tonic excelent pentru nervi. Este recomandat  in tratarea migrenei, durerilor de cap, anxietate, tensiune nervoasa, insomnie si stres emotional. 

-Ulei esential de geraniu: Avantajul uleiului de geranium este ca, desi e un foarte puternic antibacterian, are o anumita blandete in actiune, spre deosebire de uleiul de scortisoara, cimbru sau cuisoare, care sunt ceva mai greu de suportat la administrare (mai ales de catre persoanele sensibile, cu hiperaciditate gastrica) in forma bruta, neincorporata in preparate farmaceutice.

Utilizare:

-intre 3-6 picaturi in vasul de aromaterapie, in apa de baie sau diluat in ulei purtator pentru masaj.

Atentionari:

- a se evita contactul direct cu ochii sau pielea;

- a nu se utiliza pe cale interna;

- a nu se folosi de catre persoanele cu probleme respiratorii.

Acest complex de uleiuri este pentru uz extern!

Rolul componentelor:

Ylang ylang, arbore din familia Annonaceae originar din sudul Asiei, denumit şi arborele parfumat, creşte până la 40 de metri înălţime, având un diametru de aprox. 45 de centimetri cu tulpina dreaptă, cu scoarţa netedă, coroană în formă neregulată; când este cultivat pentru extragerea parfumului este lăsat să crească până la 3 metri pentru colectarea mai uşoară a florilor. Frunzele sunt simple, alterne, ovat-oblongi la bază, asimetrice, aprox. 13-29 cm / 4-10 cm, cu margini mai mult sau mai puţin vălurite, cu nervura principală şi cele laterale alb-păroase pe ambele feţe. Inflorescenţa este lungă de 1-4 cm, cu 2-6 flori de culoare verde-mat care devine galben cu timpul. Fructele constituite din multe monocarpii separate care din verde-închis la coacere devin negre.

Din florile sale se obţine un parfum pătrunzător dar efemer. În limba arhipelagului Filipine ylang-ylang înseamnă “floarea florilor”; oamenii din partea locului realizează ghirlande din aceste flori.

După unii autori, industria cu ylang-ylang a început în Filipine la Manila în jurul anului 1860 unde un marinar naufragiat pe nume Albert Schwenger a fost încântat de parfumul florilor. El a călătorit de-a lungul insulei şi a distilat flori de ylang-ylang în cantităţi mici. În scurt timp, industria a ajuns în posesiunile franceze din Oceanul Indian; până în 1909 s-au raportat 200 000 arbori de ylang ylang în insula Reunion. Alţi autori afirmă că uleiul de ylang-ylang a fost utilizat din 1880, iar în 1974 în statele unite utilizarea sa în parfumerie atingea aprox. 35 000 kg/an.

Uleiul de ylang-ylang adăugat la uleiul de cocos, alături de alte ingrediente, reprezintă uleiul Macassar care era foarte familiar bărbaţilor dichisiţi din epocile Victoriană şi Eduardiană. Popoarele băştinaşe credeau că amestecul de ulei de cocos cu ylang-ylang alungă spiritele rele, şi vindecă spiritul de boală. În prezent este utilizat şi în industria alimentară ca ingredient aromatizant.

Furnizarea uleiului vine în mare parte din insulele Oceanului Indian în special Comores, Madagascar şi Mayotte. Este un complex biochimic ce conţine geraniol, linalool esteri ai acizilor acetic şi benzoic, p-cresol metil ester, cadinen, unele sescviterpene şi fenoli. Este pe larg folosit în industria parfumurilor din gamele elevate. Nu poate fi înlocuit. Prezintă note florale la vârf, fiind folosit în compoziţii florale şi orientale.

În medicina tradiţională se folosesc frunzele pentru piele şi mucoase, seminţele în tratamentul febrei; în Indonezia florile sunt folosite contra malariei iar frunzele sunt frecţionate pe piele pentru calmarea mâncărimii; uleiul esenţial are efect liniştitor asupra sistemului nervos şi de îmbunătăţire a dispoziţiei, ajutând în stări de anxietate, tensiune, şoc, teamă şi panică. Calităţile sale afrodisiace pot fi utile în impotenţă şi frigiditate. Are efect calmant asupra pielii iar efectul său stimulent asupra scalpului susţine creşterea sănătoasă a părului.

Recent, a crescut considerabil interesul faţă de uleiul de Cananga în vederea utilizării medicinale. Astfel, rezultatele unui studiu au demonstrat că inhalarea uleiului a redus semnificativ presiunea sangvină sistolică şi diastolică şi, de asemenea, a redus frecvenţa cardiacă la unii pacienţi.

Coriandrul este originar din sudul Europei şi Asia, coriandrul este o plantă anuală, ierboasă. Frunzele bazale lung peţionale, cele mijlocii 1-2 penat-sectate, iar cele superioare de trei ori sectate cu lacinii rare, înguste. Flori cu petale albe sau roz-violaceu, grupate în umbele compuse. Fructele diachene mici, sferice.

A fost menţionat în scrierile sanscrite timpurii şi în cărţile mozaice, în Exod, şi apare în faimosul papirus egiptean Ebers. Fructele de coriandru au fost utilizate de evrei şi romani ca medicament, şi ca şi condiment. A fost foarte des menţionat în cartea lui Apicius Coelius (Apicius este o colecţie de reţete culinare romane). Columella (cel mai important scriitor în domeniul agriculturii), în secolul I, apoi Palladius (alt scriitor cu cărţi în domeniul agriculturii) în secolul III, au descris şi îndrumat cultivarea sa.

Medicina populară serveşte coriandru în bolile de stomac de natură inflamatorie, contra diareelor disenteriforme cu tenesme, în durerile articulare, contra viermilor intestinali, pentru sporirea secreţiei lactate etc.

Comisia E recomandă coriandrul în probleme dispeptice, pierderea apetitului.

În fitoterapia franceză este tradiţional utilizat în tratamentul simptomatic al afecţiunilor digestive precum distensia epigastrică, digestie lentă, eructaţie şi flatulenţă; ca tratament adjuvant al componentei dureroase a afecţiunilor digestive funcţionale.

Proprietăţile fructelor de coriandru se datorează în cea mai mare parte uleiului volatil, acesta având ca şi componentă majoră D-linaloolul, urmat de limonen, dar într-o cantitate mult redusă comparativ cu primul, α-pinen, camfor, α-terpineol, p-cimen etc. Datorită combinaţiei de compuşi, uleiul volatil de coriandru dezvoltă la nivel sistemic o acţiune antistres-adaptogenă, imunomodulatoare, armonizantă hormonal şi cardiovascular, dermoregeneratoare, antimicrobiană şi de stimulare generală puternică, la care se adaugă în plan psihic un puternic efect anxiolitic, psihorelaxant şi stimulant al capacităţii de concentrare.

S-au mai efectual studii in vitro care revelează şi o acţiune antioxidantă a fracţiunii polifenolice din fructele de coriandru.