Cicatridina Spray 125ml Natupharma

Cicatridina Spray 125ml Natupharma

Cicatridina spray cu acid hialuronic este un tratament adjuvant in procesele reparative ale ranilor superficiale si adanci, cantitatea de acid hialuronic garantand o cicatrizare rapida si sanatoasa.

Beneficii:
-Produs special conceput pentru tratamentul diverselor rani (taieturi, arsuri, dermatita de scutec, zgarieturi, leziuni chirurgicale, laceratii, abraziuni, macerare etc), cu o formula pe baza de acid hialuronic ce accelereaza procesul de cicatrizare, asigurand o vindecare optima si estetica.
-Previne contaminarea si infectiile la nivelul plagii, inflamatia si cicatrizarea lenta, actionand prin formarea a 2 straturi: cel superior usuca secretia si sangele din rana, iar cel inferior creeaza o pelicula protectoare la suprafata acesteia pentru a stimula inceperea cicatrizarii.

Compozitie:
-acid hialuronic,
-vitamina E,
-ulei esential din arbore de ceai,
-ulei de migdale dulci,
-ulei esential de lamaie.

Administrare:
Cicatridina spray se aplica de 2 sau de 3 ori pe zi direct pe suprafata plagii bine curatata, de la o distanta de 15-20 de centimetri. Pulverizat, Cicatridina spray asigura doua efecte combinate – pe de o parte actioneaza ca un agent pentru cicatrizarea plagii, iar pe de alta parte asigura cicatrizare estetica, nefiind necesara utilizarea altor produse.

Rolul componentelor:

Acidul hyaluronic este o componenta a tesutului conjunctiv care are rolul de a amortiza si lubrifia. Acidul hialuronic se gaseste in tot organismul in cantitati mari, inclusiv in multe dintre locurile afectate de unele dintre bolile ereditare ale tesutului conjunctiv (articulatii, valve cardiace, ochi).
In tulburarile tesutului conjunctiv sunt deseori intalnite anomalii ale acidului hialuronic. Interesant este ca exista anormalii biochimice la majoritatea indivizilor care sufera de conditii care implica tesuturile conjunctive, cum ar fi prolapsul de valva mitrala, osteoartritele si keratoconus.
Acidul hialurnioc este prezent in mod natural in toate organismele vii si este o componenta universala a spatiilor dintre celulele tesuturilor corpului.
Sus
Acidul hialuronic a fost descoperit in 1934, fiind un compus principal al organismului cu rol in retinerea apei in tesutul conjunctiv, piele si organe. Acesta este o componenta a colagenului si poate fi derivat si concentrat din colagen.
Acidul hialuronic este totusi creat si degradat mult mai repede in organism decat majoritatea compusilor. Pe masura inaintarii in varsta scade capacitatea corpului de a produce acid hialuronic. Procesul imbatranirii este strans legat de aceasta deficienta a acidului hialuronic.
De ani de zile, medicii au folosit o forma injectabila de acid hialuronic in timpul interventiei chirurgicale pentru tratamentul ochilor si articulatiilor dureroase (in mod normal, lichidul sinovial are o concentratie ridicata de acid hialuronic, dar in anumite boli aceasta scade si apare durerea articulatiilor).
In prezent, cercetatorii au dovedit ca administrarea pe cale orala a acidului hialuronic este mult mai eficienta pentru mentinerea sanatatii pielii, ochiilor si articulatiilor. In plus, acidul hialuronic ajuta la reversibilitatea intregului sistem degenerativ sau a imbatranirii.
Acidul hialuronic ofera articulatiilor contribuie la lubrifierea si la mentinerea functiei normale, de amortizare, a articulatiilor.

Melaleuca Alternifolia - Arbore din familia Myrtaceae originar din Australia, cu frunze sempervirescente, liniare, oval alungite, lungi de 10-35 mm şi late de 1 mm; florile albe sunt grupate în spice lungi de 3-5 cm, fructele mici, lemnoase, în formă de cupă, cu diametrul de 2-3 mm. În scopuri terapeutice de la acest arbore se recoltează frunzele, din care se extrage uleiul esenţial.

Uleiul acestei plante a fost folosit mult înainte să ajungă căpitanul Cook în Australia, timp de milenii, de către aborigenii australieni Bundjabung pentru contuzii, muşcături de insecte şi infecţii ale pielii. Ei zdrobeau frunzele şi le amestecau cu lut pentru a realiza cataplasme. Primii colonişti albi au observat acest lucru şi au învăţat cum să folosească frunzele, descoperind repede proprietăţile terapeutice şi începând ulterior distilarea uleiului din frunze. Membrii echipajului lui James Cook au descris la finele secolului XVIII utilizarea uleiului de ti-tree. A fost redescoperit abia în 1920 ca antiseptic topic cu acţiune mai eficientă decât a fenolului.
Uleiul esenţial a fost obţinut prima dată prin distilare în 1925, şi datorită efectelor sale antiseptice, antibacteriene şi antifungice a devenit un agent antiseptic standard pentru chirurgie, în special în chirurgia dentară. În 1922 Arthur Penfold, un chimist australian, alături de echipa sa de la Muzeul Tehnologiei şi Ştiinţelor Aplicate din Sidney, a distilat uleiul de Melaleuca alternifolia şi ulterior a publicat un document care atesta faptul că acesta manifestă activitate antibacteriană şi antifungică. A fost anunţat în întreaga lume ca un nou tip de germicid, blând cu celulele pielii dar activ pe germenii invazivi.
Uleiul de Melaleuca alternifolia a început să fie din ce în ce mai utilizat. A fost folosit cu succes pentru tratarea tuturor tipurilor de infecţii şi infestări; a fost util de la tăieturi şi răni, viermi inelaţi, ulcere ale membrelor, infecţii, catar, guturai, afte, amigdalite, parodontoză ş gingivite. Profesori, medici, stomatologi şi chirurgi veterinari s-au folosit de proprietăţile sale pentru sănătatea şi bunăstarea pacienţilor lor.
În cel de-al doilea război mondial, uleiul de Melaleuca fiind furnizat în cantităţi reduse, toate stocurile existente au fost epuizate pentru stoparea infecţiilor din inevitabilele răni de război ale soldaţilor şi celor care se ocupau de muniţie, fiind de mare ajutor în efortul din timpul războiului. Curând s-a considerat că este nevoie de o alternativă mai ieftină şi mai uşor disponibilă ca să ajute la stoparea răspândirii de germeni, iar industria de fabricare a uleiului de ti-tree odată înfloritoare, a intrat în declin. Pentru următorii 20 de ani aproape a intrat în uitare.
Din fericire, uleiul de tea-tree conţine peste 100 de componente ce acţionează sinergic (conţinut ridicat de terpene), majoritatea din acestea neputând fi identificate în ultimii ani, ca atare un extract identic-natural fiind imposibil de realizat în mod sintetic. În anii 1960, uleiul a realizat o remarcabilă revenire, prima dovadă ştiinţifică obţinută confirmând efectul favorabil în tratamentul arsurilor, infecţiilor ginecologice şi, mai târziu, a unor variate probleme ale gambelor şi a infecţiilor din zona unghiilor.
Monografia uleiului esenţial de tea-tree din British Pharmaceutical Codex of 1949, expune proprietăţile germicidale ale acestuia, fiind recomandat în aplicaţii locale pentru tratamentul furunculozei, infecţiilor micotice ale pielii, în panariţiu, impetigo, candidoze şi stomatite, iar sub formă de inhalaţie în rinite. În practica veterinară a fost utilizat în tratamentul infecţiilor cutanate cauzate de acarieni, a eczemelor şi a altor leziuni şi boli de piele de origine parazitară. Uleiul de ti-tree a fost folosit pentru propretăţile sale bactericide şi antifungice şi ca şi component dezinfectant în multe produse medicinale combinate cu ingrediente non-vegetale autorizate în Regatul Unit dinainte de 1970.
Acum, uleiul altă dată uitat şi-a recâştigat popularitatea, fiind înfiinţate culturi dedicate colectării şi obţinerii uleiului volatil din frunze, în scopuri comerciale.