Ceai Talpa Gastei 50g AdNatura

Ceai Talpa Gastei 50g AdNatura

Susţine buna funcţionare a aparatului cardiovascular.
Ajută la menţinerea unei tensiuni arteriale sănătoase.

Beneficii:
-Principii active - Alcaloizi, heterozizi cardiotonici, glicozide amare, sterolice, bufadienolice, flavone, acizi fenolici, saponozide, vitamina A,C,E, substante minerale.
-Acţiune - Antispasmodica si tonic cardiaca, sedativ nervoasa, hipotensiva, hipnotica, antispastica generala, stomahica.
-Intern: afectiuni cardiace de origine nervoasa, stari depresive nervoase, anxietate, insomnii indeosebi ale cardiacilor, astm bronsic, colite si gastrite cu componenta nervoasa, atonie gastrica si digestie lenta.
-Extern: antiinflamator in echimoze si rani.

Compozitie:
-Partile aeriene ale plantei de talpa gastei - Leonurus Cardiaca.

Administrare:
Intern: infuzie-peste  1-2 lingurite cu plantă se toarna  250 ml apă clocotita. Vasul se acopera si se lasa in repaos 10-15 minute, dupa care se strecoara. Se beau 2  cani cu ceai pe zi, dimineata si seara.

Extern: cataplasme cu infuzie din 25 g planta la 250 ml apa.

Contraindicaţii
Nu se cunosc.
Acest produs este un supliment alimentar.
Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o dietă variată şi echilibrată.
A nu se lãsa la îndemâna si la vederea copiilor mici.
A nu se depăşi doza zilnică recomandată.

Rolul componentelor:
Specie erbacee perenă, crescând până la 0,5-1,5 m înălţime, cu tulpini tetramuchiate goale în interior, cu peri pe muchii; frunze opuse, palmat-lobate, cele superioare cu 3 lobi, cu peri aspri; florile roz, grupate în verticile strânse, la subsuoara frunzelor. Se recoltează părţile aeriene superioare, în iulie-septembrie.
Grecii antici recomandau Leonurus femeilor însărcinate suferind de anxietate, această utilizare continuând mult după aceea, de aici rezultând şi denumirea englezească a plantei – Motherwort = iarba mamei.
Altă acţiune principală a plantei se manifestă asupra inimii, dând speciei denumirea de cardiaca, derivând din grecescul kardiaca, sau inimă.
În China antică, avea reputaţia de a susţine longevitatea.
În Europa a fost cunoscută prima dată ca tratament pentru bolile bovinelor. Coloniştii au introdus-o în America de Nord în secolul XIX, eclecticii recomandând-o pentru stimularea menstruaţiei şi ca ajutor pentru explulzarea placentei după naştere.
Indienii Cherokee o foloseau ca sedativ în afecţiuni nervoase.
În limbajul victorian al florilor, reprezenta dragostea ascunsă.
Utilizarea sa ca plantă medicinală pe teritoriul Europei este documentată de-a lungul a multor secole: Mattiolius (1626), Lonicerus (1679), Schröder (1685), (Benedum 2006), Wittstein (1882), Hoppe (1949), Hoppe (1957), Hoppe (1975), Weiss (2009).
Iarba de talpa gâştei conţine alkaloizi, flavone, compuşi fenilpropanici, taninuri, iridoide, glicozide cardiotonice, diterpene, taninuri, substanţe ce îi conferă proprietăţi sedative, antispastice, cardiotonice, antihipertensive, proprietăţi pentru care şi este des folosită astăzi în bine cunoscutele produse naturiste.
Talpa gâştei era recomandată încă din vechime în palpitaţii ale inimii (Mattiolius 1626), pentru reducerea durerilor cardiace (Lonicerus 1679), îmbunătăţirea fluxului sangvin la nivel cardiac (Lonicerus 1679), bătăi neregulate ale inimii (Lonicerus 1679), angina pectoris (Lonicerus 1679), afecţiuni cardiace la copii (Schröder 1685), afecţiuni pentru care este bine cunoscută ca tratament naturist şi în prezent. O întâlnim (şi sub formă de tinctură) recomandată ca tonic cardiac, vasodilatator coronarian şi periferic, hipotensiv, antiaritmic, sedativ, diuretic, tonic uterin, pentru afecţiunile cardiace de origine nervoasă, cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă. Talpa gâştei mai serveşte ca remediu naturist adjuvant pentru depresie, anxietate, insomnii, migrene, tulburări de menopauză, colite şi gastrite de natură nervoasă.