CEAI NERVOCALMUS 90GR (SISTEM NERVOS SANATOS) Faunus Plant

CEAI NERVOCALMUS 90GR (SISTEM NERVOS SANATOS) Faunus Plant

Ceaiul Nervocalmus este un amestec compus din 5 plante medicinale care contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos și la reducerea tensiunilor psihice, fiind recomandat în stări de nervozitate şi de agitaţie, insomnii, stări depresive nervoase, distonii neurovegetative, migrene.

Acest produs este conceput pentru o cură de 12 zile.

Proprietăți: sedativ nervos, calmant, antidepresiv.

Recomandări: stări de nervozitate şi de agitaţie, insomnii, stări depresive nervoase, distonii neurovegetative, migrene.

Contribuie la: 

• funcționarea normală a sistemului nervos 
• reducerea tensiunilor psihice
• protejarea organismului împotriva stresului 
• îmbunătăţirea calităţii şi duratei somnului

Ingrediente: Talpa-gâştei (Leonurus cardiaca) părți aeriene (30%), Hamei (Humulus lupulus) conuri (20%), Păducel (Crataegus monogyna) flori, frunze (20%), Tei (Tilia cordata) flori (20%), Lavandă (Lavandula angustifolia) flori (10%).

Mod de administrare: Infuzie – se prepară din 2 linguriţe cu plante adăugate la 200ml de apă clocotită, se menţine timp de 15min. la temperatura camerei, apoi se strecoară. Se bea câte o cană cu infuzie de 3 ori pe zi, cu 30min. înainte de mese, pe stomacul gol.

Durata unei cure obișnuite este de 2-3 luni. Pentru rezultate superioare, se recomandă folosirea în asociere cu tinctura NERVOCALMUS.

Contraindicații: Sarcină, alăptare, alergie la oricare dintre componentele produsului.

Produs 100% natural, obținut prin prelucrare manuală.

Nu conţine conservanţi sau coloranţi artificiali.

Produs avizat de SNPMAPS, notificare nr. 7891/2013.

Rolul componentelor: 

Hameiul (Humulus lupulus), este o specie perenă a genului de plante erbacee Humulus care aparține familiei Cannabaceae,[2] care include și genus Cannabis (cânepă: plantă textilă și medicinală).[3]

Genul Humulus ca atare are trei specii, din care una are cinci varietăți.

Inflorescența de hamei este de tip ament, popular denumită con. Conurile de hamei sunt o materie primă importantă la fabricarea berii, fiind un agent de stabilitate în bere. Acizii de hamei au un efect antibiotic slab contra bacteriei gram-pozitive care favorizează activitatea exclusivă a drojdiei de bere în fermentarea berii.

Hameiul mai este folosit și în bucătărie, din acesta preparându-se o mâncare asemănătoare celei de spanac.

Sedativ nervos major, tonic-aperitiv și stomachic, anafrodisiac, diuretic cu eliminare de acid uric, calmant al durerilor provocate de menstruație, activează circulația sanguină, coleretic-colagog, astringent, antitrichomonazaic.

Păducelul este un arbust spinos de 2-5 m înălţime, având frunzele împărţite în 2-5 lobi neregulaţi dinţaţi, florile albe formând umbele rare. Creşte în toată Europa la marginea pădurilor şi prin luminişuri şi înfloreşte în aprilie-mai.

Dioscorides menţionează păducelul în lucrarea sa în primul secol D.H. Îl numeşte krátaios, cuvânt care se crede că derivă din grecescul krátys – „greu” sau „puternic” – făcând referire la lemnul său dur. O etimologie alternativă asociază numele cu kratos, însemnând „întotdeauna a fost aici”.

În secolul III Î.H., Theophrastus, îl denumeşte „kunosbatos”, ceea ce a dus la introducerea sa în cărţile medievale de profil (Lonicerus) sub numele de Cynosbatus Theophrasti. Specia denumită monogyna înseamnă monostylus (cu o singură sămânţă).

Teutonii utilizau fructele ca aliment.

Cărţile din Evul Mediu recomandau păducelul pentru colici stomacale şi diaree. Prima sa menţiune privind efectele cadriace a fost făcută de Quercetanus, medicul personal al regelui Henric al IV-lea al Franţei, care a născocit un sirop anti-îmbătrânire din plantă.

Un medic irlandez – Green – a determinat răspândirea reputaţiei sale de medicament pentru inimă în a doua jumătate a secolului XIX; de atunci şi-a menţinut o poziţie fermă în repertoriul fitoterapiei.

Acţiunile sale farmacologice se datorează conţinutului în compuşi fenolici, în special flavonoide cărora li se atribuie multe din proprietăţile plantei.

Păducelul (atât fructele, cât şi frunzele cu flori) produce o tonifiere a cordului şi o scădere a presiunii sangvine, restabilind pulsul şi echilibrul între presiunea sângelui şi activitatea muşchiului cardiac. Efectele sale la nivel cardiovascular, multe dintre ele dovedite ştiinţific, se consideră a fi rezultatul activităţii inotropice, a abilităţii de a creşte integritatea vaselor sangvine şi îmbunătăţirea fluxului sangvin coronarian, şi efectelor pozitive asupra utilizării oxigenului.

Este utilizat tradiţional ca tonic cardiac iar utilizările sale curente, ca suport pentru funcţiile cardiace şi circulatorii, includ tratamentul anginei, hipertensiunii, aritmiilor şi insuficienţei cardiace cronice NYHA II.

Ultimele cercetări au evidenţiat şi activitatea antioxidantă a preparatelor din păducel.

Atenţionări

Nu se recomandă în caz de hipersensibilitate la această plantă.

Nu este indicat în primul trimestru de sarcină.