Ceai LAXATIV vrac 50 g Steaua Divina

Ceai LAXATIV vrac 50 g Steaua Divina 

Laxativ forte reteta de plante pentru ceai este excelent pentru optimizarea motilitatii si tonicitatii intestinelor.

Compozitie:

• Patlagina(Plantago media),
• Senna(Cassia angustifolia),
• Coada-soricelului(Achillea millefolium),
• In (Linum usitatissimum).

Actiuni: Stimuleaza peristaltismul intestinal si favorizeaza eliminarea materiilor fecale.

Indicatii: Se recomanda ca adjuvant in echilibrarea unui tranzit intestinal lent facilitand excretia constipatie.

Contraindicatii: Copii sub 14 ani alergie la oricare dintre componentele produsului.

Mod de administrare:

Adulti si copii de peste 14 ani:

• macerat la rece: se macereaza timp de 6-8 ore (de seara pana dimineata) 3-4 linguri din amestecul de plante intr-un litru de apa plata. Se strecoara si se beau 3-4 cani de macerat in decursul unei zile inainte de masa.
• infuzie: 3-4 linguri din amestecul de plante la 1l de apa clocotita se pastreaza 15 min. la temperatura camerei apoi se strecoara si se bea. Se administreaza cate o cana de infuzie de 3 ori pe zi.
• pulbere de planta: se macina fin amestecul de plante cu ajutorul unei rasnite electrice. Se administreaza sublingual timp de 15 min de 3-4 ori pe zi aproximativ cate o lingurita din pulberea obtinuta apoi se inghite cu apa. Eficienta terapeutica creste daca administrarea maceratului infuziei sau pulberii de planta se face pe stomacul gol.

Rolul componentelor:

Pătlagina este o plantă erbacee, perenă, cu rizom scurt, din care se dezvoltăfrunze dispuse într-o rozetă bazală şi o tulpină dreaptă la capătul căreia se formează o inflorescenţă sub formă de spic.

Dacii o numeau spioox – spioac şi o foloseau intern pentru combaterea tusei, a răcelilor, bolilor de piept, a ofticii (tuberculoza) şi durerilor de stomac, iar extern contra rănilor şi tăieturilor pe care se puneau frunze pentru a opri sângerarea şi a grăbi vindecarea, şi contra furunculelor.

Dioscorides şi Plinius o recomandau pentru probleme precum tumorile maligne, ulcere, probleme bronhice, febră, contra sângerărilor, rănilor infectate, muşcăturilor şi inflamaţiilor pustuloase.

Medicina ştiinţifică românească de la începutul secolului XX, a constatat pentru pătlagină proprietăţi depurative (curăţă sângele) şi hemostatice; apoi fluidifiantă a secreţiilor mucoase, anticonvulsivantă, antifebrilă, stomahică (tonifiază stomacul), şi cicatrizantă. Aceste calităţi sunt datorate faptului că această buruiană conţine acid silicic, substanţă amară, tanin, mucilagiu şi săruri minerale.

Constituenţii chimici ai pătlaginei sunt bine documentaţi, cei mai importanţi fiind mucilaliige, glicozidele iridoide (aucubină şi catalpol), esteri ai acidului cafeic (acteozidă) şi taninuri. Astfel, bine cunoscutele proprietăţi antihemoragice pot fi atribuite taninurilor.

Aucubina are şi ea rol cicatrizant şi antibacterian, iar efectele anti-inflamator şi de vindecare a rănilor au fost atribuite concentraţiilor mari de acizi clorogenic şi neoclorogenic.. Acţiunea antitusivă este atribuită mucilagiilor. Acetozida şi plantamajozida prezintă acţiune antiinflamatoare.

Aucubigeninul, agliconul aucubinei, s-a dovedit a fi responsabilul principal pentru activitatea antibacterială a drogului, sau extractului de pătalgină.

Aucubina, catalpolul şi acetozida prezintă efecte spasmolitice, în dependenţă de doză.

Polizaharidele (mucilagiile) cresc activitatea imunostimulatoare a organismului.

A fost documentată o acţiune hipotensivă la câini normotensivi anesteziaţi, şi de asemenea o acţiune de reducere a lipidelor plasmatice, a colesterolului, a b-lipoproteinelor şi trigliceridelor la iepuri cu aterioscleroză experimentală.

Pe lângă aceasta, a mai fost documentată o activitate bronhostatică în urma studiilor preclinice şi preliminare clinice, pătlagina dovedindu-se eficientă în tratamentul bronşitelor cronice de natură spastică sau non-spastică.