CEAI HEMORODALUS 90GR (HEMOROIZI&FISURI ANALE) Faunus Plant
CEAI HEMORODALUS 90GR (HEMOROIZI&FISURI ANALE) Faunus Plant
Ceaiul Hemorodalus este un amestec compus din 7 plante medicinale care contribuie la menţinerea integrităţii venelor rectale și la eliminarea disconfortului care apare la nivelul venelor hemoroidale. Acest produs este recomandat în hemoroizi interni, hemoroizi externi (cu şi fără sângerări).
Prin cumpararea acestui produs se acorda pana la 22 puncte de loialitate. Cosul tau va totaliza 22 puncte care poate/pot fi schimbat(e) intr-un cupon de 0,44 lei.
CEAI HEMORODALUS 90GR (HEMOROIZI&FISURI ANALE) Faunus Plant
Ceaiul Hemorodalus este un amestec compus din 7 plante medicinale care contribuie la menţinerea integrităţii venelor rectale și la eliminarea disconfortului care apare la nivelul venelor hemoroidale. Acest produs este recomandat în hemoroizi interni, hemoroizi externi (cu şi fără sângerări).
Acest produs este conceput pentru o cură de 12 zile.
Proprietăți: antiinflamator, cicatrizant, antibacterian, laxativ, antiseptic.
Recomandări: hemoroizi interni, hemoroizi externi (cu şi fără sângerări).
Contribuie la:
- menţinerea integrităţii venelor rectale
- eliminarea disconfortului care apare la nivelul venelor hemoroidale
- funcționarea normală a tranzitului intestinal
Ingrediente: Cimbrişor (Thymus serpyllum) părți aeriene (15%), Coada-şoricelului (Achillea millefolium) părți aeriene (15%), Gălbenele (Calendula officinalis) flori (15%), Mușețel (Matricaria chamomilla) flori (15%), Soc (Sambucus nigra) flori (15%), Urzică (Urtica dioica) frunze (15%), Trei-fraţi-pătaţi (Viola tricolor) părți aeriene (10%).
Mod de administrare:
UZ INTERN: Infuzie – se prepară din 2 linguriţe cu plante adăugate la 200ml de apă clocotită, se menţine timp de 15min. la temperatura camerei, apoi se strecoară. Se bea câte o cană cu infuzie de 3 ori pe zi, cu 30min. înainte de mese, pe stomacul gol.
UZ EXTERN: Infuzie – se prepară din 3-4 linguri cu plante adăugate la 1l de apă clocotită, se menţine timp de 15min. la temperatura camerei, apoi se strecoară. Se fac băi de șezut de 1-2 ori pe zi.
Durata unei cure obişnuite este de 2-3 luni sau la nevoie.
Pentru rezultate superioare, se recomandă folosirea în asociere cu unguentul HEMORODALUS (cu Tătăneasă și Gălbenele).
Contraindicații: Sarcină, alăptare, alergie la oricare dintre componentele produsului.
Produs 100% natural, obținut prin prelucrare manuală.
Nu conţine conservanţi sau coloranţi artificiali.
Produs avizat de SNPMAPS, notificare nr. 7936/2013.
Rolul componentelor:
Cimbrişorul „acţionează ca emenagog, diuretic, expectorant, analgezic, [...] fiind util pentru plămâni, ficat, splină şi stomac. [...] Principalul ingredient activ al plantei este uleiul esenţial, care este un dezinfectant puternic. [...] Serpyllum este un bun tonic, expectorant, prezintă proprietăţi gastrice”.
G. Madaus, Lehrbuch der Biologischen Heilmittel, 1938
În Evul Mediu cimbrişorul trecea drept o iarbă a războinicului, dătătoare de curaj şi de vitejie în luptă.O arată obiceiul cavalerilor şi al cruciaţilor de a-şi împodobi scuturile cu cimbrişor.
Sau obiceiul domniţelor de a broda crenguţe de cimbrişor, înconjurate de albine, pe eşarfa dăruită cavalerului lor care pleca în cruciade, eşarfă care avea menirea de a-i da tărie şi curaj.
Cimbrişorul este un subarbust cu ramuri culcate la pământ, care fac rădăcini din care cresc numeroase tulpini. Înflorește în perioada mai-septembrie.
Componenta principală a cimbrişorului este uleiul volatil compus din timol, carvacrol, α-pinen, limonen, linalol, geraniol, β-bisabolen. Pentru susţinerea proprietăţilor terapeutice s-au descoperit şi alte componente cum sunt flavonoidele, acizii polifenolcarboxilici (acid cafeic, acid rosmarinic), taninurile, saponinele, o substanță amară (serpilină) şi sărurile minerale.
Cimbrișorul are proprietatea de a descongestiona căile respiratorii şi de a elimina mucozităţile, fiind cu succes utilizat în sinuzite sau congestia urechii, de a dezinfecta intestinele fiind un bun antiseptic şi de a îmbunătăţi circulaţia, inclusiv cea cerebrală. Acțiunea antispasmodică asupra musculaturii netede, face ca cimbrișorul sa ajute la ameliorarea durerilor menstruale.
Studiile experimentale pe animale, au demonstrat un efect antihormonal şi hormon like tiroidian pe glanda pituitară. Cercetătorii au concluzionat în urma diverselor studii eficienţa uleiului volatil de cimbrişor împotriva unor micotoxine, având un puternic efect inhibitor asupra acestora, efect ce poate fi determinat de sinergia efectelor date de componentele uleiului volatil.
Atentionari:
Nu se recomandă în caz de hipersensibilitate la această plantă.
La dozele recomandate nu se cunosc contraindicaţii.
Acest ceai se recomandă cu prudenţă femeilor însărcinate.
Se poate consuma pe durata alăptării.
Coada șoricelului (Achillea millefolium) este o plantă erbacee, perenă, din familia Asteraceae, cu frunze penate, păroase și flori albe sau trandafirii, originară din Europa și din vestul Asiei. Este întâlnită din câmpie până în regiunile subalpine.
Numele generic de Achillea provine de la Ahile, eroul legendar al războiului troian, care a descoperit planta și a folosit-o pentru tratarea rănilor soldaților[1] săi. Numele speciei, millefolium, descrie frunzele penate, păroase.
Este recomandată la enterocolite, gastrite, colici gastrice. Este antiseptic (ca și mușețelul), tonic aperitiv, coleretic-colagog, stimulează funcția hepatică, este antispastic, antiinflamator, astringent.
Coada șoricelului reprezintă un remediu natural în tratarea multor afecțiuni: boli ale stomacului, hemoroizi, dureri menstruale, boli de vezică, anorexie, osteoporoză, reumatism, nervozitate, boli intestinale, tuse, chisturi ovariene, mâncărimi vaginale, oxiuri, gastrită.
Acțiunea terapeutică se bazează pe proprietățile acestei plante: regenerator de țesuturi, dezinfectant, expectorant, antiinflamator, calmant gastric, decongestiv hemoroidal.
Preparatele naturale cel mai des utilizate din acesta plantă sunt: infuzia (ceaiul) de frunze și de flori (ajută la tratarea constipației, leucoreei, contra viermilor intestinali, reduce starea de nervozitate, ameliorează tenurile înroșite), dar și alifia preparată din coada șoricelului (ajută la tratarea varicelor).
Galbenelele se pot utiliza sub formă de infuzie, decoct, ceaiuri, comprese, spălături, măşti şi produse cosmetice. În funcţie de afecţiunea care se doreşte a fi tratată, gălbenelele pot fi utilizate pentru tratament local (creme, comprese, maşti, spălături) sau pentru tratamente sistemice (decoct, infuzie, ceai etc).
Au capacitatea de a ajuta organismul în lupta împotriva infecţiilor, având acţiuni antiinflamatoare, antiseptice, antibacteriene şi antifungice prin prezenţa saponozidelor şi uleiului volatil. Gălbenelele au acțiune cicatrizantă, emolientă și demulcentă datorită mucilagiilor, care formează geluri vâscoase, formând astfel un strat coloidal protector pentru mucoase și ţesuturi. Efectul cicatrizant al gălbenelelor se datorează carotenoidelor care asigură multiplicarea celulelor precum şi un efect antioxidant benefic împotriva radicalilor liberi.
Un studiu făcut asupra efectelor gălbenelelor asupra unui grup de pacienți cu probleme gastrice, mai exact ulcer gastroduodenal și gastrită hiperacidă; după tratamentul cu gălbenele, rezultatele au arătat dispariția nișei ulceroase la unii pacienți, aciditatea gastrică a scăzut foarte putin, ceea ce a condus la concluzia că gălbenelele acționează în aceste afecțiuni prin vindecarea epiteliului gastric, adică a acelui strat de protecție a stomacului care este lezat de boală. De asemenea se utilizează pentru vindecarea ulcerului bucal, la nivelul gâtului sau venos.
Denumirea ştiinţifică se datorează faptului că înfloreşte aproape tot anul, adică, în vechiul calendar roman, la toate calendele. În franceză, acestea poartă numele de „souci”, cu referire la culoarea plantei, derivat de la „floarea soarelui”. Potrivit unei legende engleze, Fecioarei Maria îi plăcea să-şi împletească în păr gălbenele; de aceea, în limba engleză, aceasta floare este numită „marigold”, însemnând „aurul Mariei”. Practicienii din secolul al XVII-lea o recomandă pentru „întărirea inimii” şi în tratarea variolei şi rujeolei.
Se pot utiliza sub formă de infuzie, decoct, ceaiuri, comprese, spălături, măşti şi produse cosmetice. În funcţie de afecţiunea care se doreşte a fi tratată, gălbenelele pot fi utilizate pentru tratament local (creme, comprese, maşti, spălături) sau pentru tratamente sistemice (decoct, infuzie, ceai etc).
Au capacitatea de a ajuta organismul în lupta împotriva infecţiilor, având acţiuni antiinflamatoare, antiseptice, antibacteriene şi antifungice prin prezenţa saponozidelor şi uleiului volatil. Gălbenelele au acțiune cicatrizantă, emolientă și demulcentă datorită mucilagiilor, care formează geluri vâscoase, formând astfel un strat coloidal protector pentru mucoase și ţesuturi. Efectul cicatrizant al gălbenelelor se datorează carotenoidelor care asigură multiplicarea celulelor precum şi un efect antioxidant benefic împotriva radicalilor liberi.
Un studiu făcut asupra efectelor gălbenelelor asupra unui grup de pacienți cu probleme gastrice, mai exact ulcer gastroduodenal și gastrită hiperacidă; după tratamentul cu gălbenele, rezultatele au arătat dispariția nișei ulceroase la unii pacienți, aciditatea gastrică a scăzut foarte putin, ceea ce a condus la concluzia că gălbenelele acționează în aceste afecțiuni prin vindecarea epiteliului gastric, adică a acelui strat de protecție a stomacului care este lezat de boală. De asemenea se utilizează pentru vindecarea ulcerului bucal, la nivelul gâtului sau venos.