CALMO EXAM 60 capsule Bionovativ

CALMO EXAM 60 capsule Bionovativ

Stresul de dinaintea și din timpul examenelor este un element firesc și chiar util. De ce? Pentru că această emotivitate are un rol foarte important: acela de a ne activa. În doze adecvate, „frica de examen” ne motivează să învățăm, adică să ne focalizăm atenția, să înțelegem și să memorăm informațiile. Problemele apar atunci când frica de examen este prea intensă. Conform „Asociației Americane de Psihologie”, așa-numita anxietate de examen sau sindrom de stres de examen este o fobie de ordin social. Datorită acestei anxietăți, chiar dacă am înțeles și învățat suficient, în momentul evaluării sau examenului, din cauza emoției copleșitoare, rezultatul e slab. Mai mult, chiar învățatul poate suferi enorm din cazua stresului în exces. O treime dintre copii și tineri asociază examenele de care „depinde viitorul lor” cu insomnii, coșmaruri, stări de panică și mâncat compulsiv. 

Din fericire, plantele medicinale pot fi un ajutor uimitor pentru gestionarea diferitelor forme de stres care apar în condiții de presiune psihologică, inclusiv cauzată de examene. Ce face CALMO EXAM? Prin ingredientele sale, ajută sistemul nervos să se relaxeze și să se adapteze, permițând un proces de învățare continuu și eficient. Ulterior, în ajunul și în timpul examenelor, ajutorul apare prin acțiunea la nivelul diferiților parametrilor fiziologici afectați de stres.

Dar iată, mai exact, care sunt cele mai importante acțiuni fiziologice ale CALOM EXAM:

• susține starea de bine
• susține calitatea somnului
• susține capacitățile mentale 
• lipsa concentrării
• menținerea echilibrului mental
• are proprietăți adaptogene
• susține capacitățile în caz de oboseală
• susține capacitățile în caz de slăbiciune

Prezentare: 

Flacon cu 60 de capsule.

Mod de utilizare:

• Adulți: câte 1 capsulă de două ori pe zi.
• Adolescenți: câte 2 capsule pe zi.
• Copii (5-13 ani): 1 capsulă pe zi.

Ingrediente:

Extract uscat (gumă acacia) de Portocală-dulce (Citrus sinensis), cu min. 20% limonen: 312,5 mg; capsulă vegetală din orez; extract uscat din semințe de Griffonia (Griffonia simplicifolia): 100 mg; extract hidrometanolic 5:1 (dextrină 20%) din rădăcini de Ashwagandha (Withania somnifera), cu min. 1,5% withanolide: 50 mg; pulbere din rădăcini de Ginseng-siberian (Eleutherococcus senticosus): 36,875 mg; uleiuri esențiale de: Clementină (Citrus clementina): 0,25 mg, Salvie-dulce (Salvia sclarea): 0,125 mg, Rozmarin (Rosmarinus officinalis): 0,125 mg, Roiniță (Melissa officinalis): 0,0625 mg, Geranium (Pelargonium graveolens): 0,0625 mg.

Acțiuni fiziologice: 

Roiniță: susține calmul, relaxarea. 

Griffonia: susține activitatea creierului. 

Ashwagandha: susține capacitățile mentale și fizice în caz de oboseală, epuizare, slăbiciune și lipsa concentrării; susține rezistența organismului în condiții de stres; ajută la menținerea echilibrului mental; susține instalarea somnului, învățarea și memoria. 

Rozmarin: contribuie la menținerea nivelului de energie al organismului.

Precauții și contraindicații:

 A nu se consuma de către persoanele alergice la oricare dintre ingredientele produsului.

Atenținonări:

A nu se lăsa la îndemâna și la vederea copiilor mici. A se consuma, de preferință, înainte de: vezi data înscrisă pe ambalaj. A se păstra bine închis, ferit de umiditate și căldură. Produsul este un supliment alimentar și nu trebuie să înlocuiască un regim alimentar variat și echilibrat și un mod de viață sănătos. A nu se depăși doza recomandată pentru consumul zilnic.

Notificare:

Produs notificat de Serviciul Național pentru Plante Medicinale, Aromatice și Produse ale Stupului, Notificare nr. 16297/01.02.2023

Rolul componentelor:

„Este tonică, [...] ajută digestia; [...] stimulează sistemul nervos pe care îl fortifică şi [...] induce starea de bună dispoziţie.” A. Gautier, Manuel des plantes medicinales, 1822.

Roiniţa sau „iarba stuparului” este cunoscută din antichitate, primul care a descris-o fiind medicul Eladei – Dioscoride-Pedanios, în sec. I e.n., care îi menţiona şi unele proprietăţi terapeutice. Fiind o plantă meliferă, este vizitată frecvent de albine. De altfel, numele ştiinţific de „Melissa” derivă din cuvîntul grecesc „Melitta”, care înseamnă albină.

Este o plantă medicinală bienală care creşte în soluri cu fertilitate ridicată, mai ales în sud-vestul ţării, dar şi în Banat. Tulpinile bogate ale roiniţei formează tufe înalte. Frunzele sunt lungi şi late, cu peri scurţi şi albi. În scop fitoterapeutic se folosesc frunzele sau planta cu inflorescenţă. Florile au culoare albă sau alb gălbuie. Mirosul seamănă cu cel al lămâiei, iar gustul roiniţei este acrişor.

Roiniţa este utilizată şi în gastronomie, ca şi condiment al preparatelor culinare. Această plantă vine cu o aromă dulce, asemănătoare celei de lămâie e folosită în ceaiurile aromate de plante, în vinuri sau lichioruri, dar şi în unele formule de apă de colonie sau parfumuri datorită uleiului volatil.

Planta are multiple proprietăţi terapeutice. Acţiunea antibacteriană, antivirală şi antifungică este dată de uleiul volatil dar şi de prezenţa unor acizi polifenolcarboxilici precum acid cafeic, clorogenic, rozmarinic. De asemenea, roiniţa stimulează capacitatea mentală, concentrarea şi memoria.

Cea mai râvnită şi controversată acţiune o reprezintă aceea în ameliorarea unor maladii neurovegetative cum este maladia Alzheimer. În urma unui studiu făcut pe pacienţi diagnosticaţi cu Alzheimer în stadiu incipient şi moderat s-a constatat faptul că extractul de roiniţă ar eun efect pozitiv asupra acestor pacienţi în special asupra agitaţiei exacerbate, un efect ala acestei maladii. Studiul a fost efectuat pe o perioadă de 4 luni, de către medici specialişti, în trei centre din Iran iar doza folosită a fost de 60 pic./zi extract de roiniţă.

Atenţionări

Nu se recomandă în caz de hipersensibilitate la această plantă.

La dozele recomandate nu se cunosc contraindicaţii.

Ginsengul indian sau ashwagandha este un arbust cultivat în India de Vest, Gujarat, Punjab şi în Himalaya, şi folosit de mii de ani în tratamentele Ayurveda - medicina tradiţională indiană. A primit numele de ashwagandha deoarece rădăcinile sale au miros de cal (ashwa = cal, gandha = miros). Localnicii îi mai spun şi „varaha karni”, pentru că frunzele sale seamănă cu urechea unui porc. Planta este folosită ca remediu în cazuri de artrite, probleme ginecologice, slăbiciune, oboseală şi inflamaţii. Cea mai utilizată parte a acestei plante este rădăcina, caracterizată de un gust dulce-amărui.

Majoritatea proprietăţilor medicinale ale ashwagandha sunt atribuite compuşilor chimici cunoscuţi sub numele de vitanolide pe care îi conţine. Planta este folosită ca adaptogen, deoarece sporeşte rezistenţa, este un excelent tonic, dar în acelaşi timp şi sedativ atunci când organismul are nevoie.

În plus, ginsengul indian îmbunătăţeşte memoria, contracarează efectele stresului şi relaxează mintea. De asemenea, acţionează ca un sedativ atunci când corpul dă semne că are nevoie de odihnă.

Ashwagandha poate fi folosită ca adjuvant în cazul bolii Alzheimer, precum şi în cazurile de pierderi de memorie.

Pacienţii aflaţi în convalescenţă vor avea mai multă energie şi pot reveni la rutina normală mai repede atunci când iau această plantă, deoarece întăreşte organismul, stimulând activitatea sistemului imunitar şi crescând nivelul de energie al corpului. Acesta este motivul pentru care este recomandată şi pacienţilor afectaţi de HIV.

Ginsengul indian are şi proprietăţi antiinflamatorii şi a fost folosit cu succes în tratamentul artritei şi reumatismului. Compuşii din această plantă reduc inflamaţia din articulaţii şi ajută încheieturile să se mişte cu mai multă uşurinţă.

Aceste calităţi fac ca planta să fie considerată un adevărat agent de întinerire, care combate îmbătrânirea precoce.

Ashwagandha reduce tensiunea arterială, acţionează ca diuretic, ajutând la eliminarea toxinelor din corp şi este recomandată şi femeilor însărcinate, deoarece previne avorturile spontane, stabilizând sarcina. Uleiurile care au la bază această plantă sunt folosite la masaj pentru ameliorarea simptomelor în cazuri de paralizii, epilepsie sau insomnie.

Planta este indicată şi copiilor care sunt anemici şi lipsiţi de vlagă, deoarece le redă apetitul, duce la creşterea în greutate a micuţilor şi îi face mai energici.

Folosirea regulată de ashwagandha scade nivelul colesterolului rău din sânge.

Ginsengul indian are numeroase proprietăţi, însă cele care l-au făcut să fie deosebit de popular ţin de efectul pe care-l are asupra sistemului reproducător. Studiile au arătat o creştere a numărului de spermatozoizi şi a mobilităţii spermei la bărbaţii care au luat regulat, timp de trei săptămâni, ginseng indian. Este eficient în tratamentul disfuncţiei erectile, scăderii libidoului şi ejaculării precoce.

De asemenea, această plantă este considerată una „fierbinte”, deoarece în India este văzută ca fiind cel mai puternic afrodiziac pentru femei. Pe lângă creşterea libidoului, acţionează şi ca tonic uterin.

Rozmarinul este un arbust care creşte în toată Europa, dar s-a adaptat mai bine zonelor litoralului mediteranean. Aceasta se vede şi în numele său care provine din două cuvinte latine: ros+marinus care înseamnă roua mării. Practica arderii de crenguţe de rozmarin pentru purificarea aerului în spitalele din Franţa s-a menţinut până în secolul XX.

Frunzele conţin ulei esenţial (1-2%) în care componenţii principali sunt camfenul, borneolul camforul, acidul rosmarinic, şi mai conţine flavone, taninuri, principii amare.

Medicina românească din secolului XX constata pentru uleiul esenţial de rozmarin o puternică acţiune stimulentă, o sporire a diurezei în doze mici, şi o stimulare a reflexelor, iar în doze mari atenuarea reflexelor. Se mai observa o sporire a activităţii intestinale. În bolile de ficat medicii vremii au obţinut cu ceaiul din plantă rezultate bune în bolile de ficat, observându-se şi o oarecare stimulare a diurezei, o stimulare a circulaţiei sangvine cu ridicarea presiunii şi redresarea pulsului. În plus, au mai observat o tonifiere a cordului, o cedare a hidropiziilor şi o diureză fără lezarea epiteliului renal prin iritare. Ceaiul de rozmarin era şi mai este utilizat ca tratament naturist în bolile de stomac şi intestine, în special asociat cu feniculul.

Medicina populară românească foloseşte rozmarinul ca remediu natural în toate aceste afecţiuni, şi pentru stimularea apetitului, boli de inimă, reumatism, dureri de cap, şi extern pentru vindecarea rănilor şi diverselor erupţii ale pielii, chelie.

Este utilizat în produsele naturiste ca tonic amar, coleretic, aromatic, condiment, fiind indicat în afecţiuni gastro-intestinale, hepatice, reumatism. Se mai indică utilizarea uleiului volatil în băile tonice, creme pentru frecţii în reumatism precum şi vinuri tonice cu rozmarin.

Sunt studii care susţin şi un efect antioxidant al compuşilor polifenolici ai rozmarinului, şi potenţiale efecte de prevenire şi tratare a astmului bronşic.