BRAIN SUPPORT 60CPS - Secom

Rolul componentelor:
Magneziul participă la procesul de digestie căci bazându-se pe el, organismul mistuie în mod eficient alimentele. Atunci când este insuficient, ne confruntăm cu disconfort abdominal, balonare şi alte probleme. Magneziul are rol de coenzimă de-a lungul tractului digestiv, ceea ce înseamnă că pe lângă misturirea mistuirea alimentelor ajută şi la absorbirea nutrienţilor în organism. De asemenea, stimulează producţia de acid hidrocloric în stomac şi a bilei la nivelul ficatului.
Magneziul este al patrulea în clasamentul celor mai importante minerale din organismul uman, prin urmare participă la mai bine de 300 de procese metabolice între care cel care reglează nivelul zahărului din sânge. Carenţa de magneziu este asociată cu rezistenţa la insulină, simptom care duce la diabet şi alte boli cronice.
Magneziul asigură sănătatea inimii, întrucât participă la distribuirea eficientă a potasiului, calciului şi a altor nutrienţi la nivel celular. Potrivit unui studiu din 2006, apărut în publicaţia Modern Nutrition in Health and Disease, toţi aceşti nutrienţi favorizează sănătatea nervoasă, musculară şi un ritm cardiac normal.
 Datorită capacităţii de detoxifiere, magneziul este considerat un adevărat purificator pentru organism. Metalele grele, substanţele chimice din mediul înconjurător sau din alimentele nesănătoase, pesticidele şi ierbicidele, precum şi alte toxine care ne pătrund în corp şi ne atacă organele vitale sunt neutralizate şi eliminate mai uşor dacă nivelul de magneziu este în limite normale.
Nu doar calciul, dar şi magneziul participă la buna funcţionare a sistemului osos. Ba mai mult decâ atât, se pare că magneziul este chiar mai important decât calciul pentru oase, în condiţiile în care jumătate din întreaga cantitate de magneziu din organism este stocată chiar în oase. Împreună cu calciul şi cu vitamina D, magneziul fortifică sistemul osos.
 Datorită capacităţii de detoxifiere, magneziul este considerat un adevărat purificator pentru organism. Metalele grele, substanţele chimice din mediul înconjurător sau din alimentele nesănătoase, pesticidele şi ierbicidele, precum şi alte toxine care ne pătrund în corp şi ne atacă organele vitale sunt neutralizate şi eliminate mai uşor dacă nivelul de magneziu este în limite normale.
O rezervă suficientă de magneziu poate scădea riscul de cancer. Potrivit unui studiu publicat recent în American Journal of Clinical Nutrition, cu fiecare 100 mg de magneziu pe care le integrăm zilnic în alimentaţie ne putem reduce riscul de cancer colorectal cu 13 procente.

Orginile acestui arbore ne îndreaptă spre o epocă, care este greu se stabilit cu exactitate. Unii oameni de ştiinţă îi atribuie acestui copac o vechime de 300 milioane de ani.Conform legendei, strămoşii arborelui Ginkgo au ocupat pe o suprafaţă mare pământul încă înainte de apariţia saurienilor. O mare parte de specii de Ginkgo s-a retras spre Asia de est încă din cretacic. Aici cunoscutul arbore de Ginkgo a reuşit să suprvieţuiască epocii glaciare. Biloba este un cuvânt compus, format din latinescul bis care înseamnă doi și loba care înseamnă lob, cu referire la forma divizată, crestată a frunzei. Se spun multe legende şi despre calităţile sale curative. Predecesorul din domeniul medical a fost China, unde începând din secolul al 11-lea au fost folosite în scopuri curative scoarţa, frunzele şi fructele acestui arbore.
Este un arbore care poate ajunge la înălțimea de 30m, cu coroana bogat ramificată. Frunzele sunt pețiolate, mari, cu neervuri ramificate. Florile sunt unisexuate iar frutul este fals, asemănător cu o drupă de culoare galbenă acoperit cu un strat ceros (pruină).
În scop terapeutic se folosesc frunzele (Ginkgo folium) iar în anii ’60 savanţii germani au descoperit că extractul de frunze obţinut prin metode speciale ajută la combaterea insuficienţei irigaţiei sangvine. Astăzi fiecare al 3-lea medicament de tratare a insufucienţei irigaţiei sangvine este un preparat bazat pe extract de arbore Ginkgo. Produsul vegetal este un vasoreglator al capilarelor, ameliorează irigația tisulară, activează metabolismul celular la nivel cerebral și stimulează circulația sanguină cerebrală. Datorită unei compoziții chimice complexe, formată din flsvonoide, sescviterpene, ginkgolide, biflavone, taninuri și aminoacizi, frunzele de ginkgo biloba au proprietăți antioxidante puternice și luptă împotriva radicalilor liberi ce produc daune la nivelul organismului precum îmbătrînirea prematură, modificarea membranelor celulare și a structurii ADN. Produsele pe baza de Ginkgo nu trebuie sa lipsească din dieta de întreținere a persoanelor de vârsta a doua și a treia. Studiile clinice au demonstrat că o doză zilnică de extracte preparate din frunzele plantei în cantitate de 120-240 mg îmbunătățește simptomele asociate de insuficiența cerebrală, ca pierderea memoriei, stările depresive, acufenele. Prin metoda “dublu-orb” (doze de 150 mg luate 12 săptămâni zilnic), au fost demonstrate avantajele pe care le au produsele pe bază de extracte din frunzele de Ginkgo. Alte studii clinice au ajuns la concluzia că preparatele din această specie sunt foarte utile în stadiul incipient al bolii Alzheimer, întârziind dezvoltarea demenței senile.
Ginkgo se administrează sub formă de infuzie, tinctură, tablete, extracte (solide, lichide, standardizate- Egb 761) și nu prezintă interacțiuni sau contraindicații.
Vitamina B6, cunoscută şi sub numele de piridoxină, face parte din complexul de vitamine B şi are un rol important în formarea hemoglobinei, în metabolismul aminoacizilor, proteinelor, glucidelor şi lipidelor (îndeosebi al acizilor graşi esenţiali), fiind şi stimulent muscular; are influenţă benefică asupra pielii, precum şi în procesul de creştere.
De asemenea, piridoxina poate ajută în tratamentul afecţiunilor cardiovasculare, ameliorează simptomele sindromului premenstrual, depresiei, artritei, elimină senzaţia de greţuri matinale în cazul femeilor însărcinate şi previne instalarea afecţiunilor oculare cauzate de înaintarea în vârstă.
Deficitul de vitamina B6 se manifestă prin: slăbiciune musculară, anemie, insomnie, căderea părului, oboseală, piele uscată., pierdere în greutate, tulburări neurologice, inflamaţii ale limbii.
Excesul de vitamina B6 este extrem de rar, însă poate apărea în cazul administrării unor doze ridicate, peste limita recomandată, pe o perioadă îndelungată de timp, caz în care persoana se poate confrunta cu fotosensibilitate, arsuri stomacale, greaţă, tulburări sensitive şi motorii.
Cele mai bune surse naturale de vitamina B6 sunt: drojdia de bere, cerealele integrale, bananele, somonul, spanacul, gălbenuşul de ou crud, seminţele de floarea-soarelui, avocado.