Sare de Baie cu Roinita si Menta Creata

Sarea de baie din Salina Praid este încărcată cu o multitudine de minerale naturale precum magneziu, potasiu, calciu, sodiu, brom, care ajută sistemul nervos, relaxează mușchii și catifelează pielea.

Beneficii:
-Este încărcată cu o multitudine de minerale naturale precum magneziu, potasiu, calciu, sodiu, brom, care ajută sistemul nervos, relaxează mușchii și catifelează pielea.
-Mirosul balsamic al acestei sări de baie te îmbracă intr-o senzație autentică de echilibru și de prospețime.
-Șarmanta roiniță, numită și „balsam de lămâie”, are proprietăți antiseptice, calmante, iar menta creață este medicul sistemului respirator.

Compozitie:
-Sare din Salina Praid,
-pudră de turmeric,
-ulei esențial de roiniță,
-ulei esențial de mentă creață.

Compozitie:
-sodium chloride,
-melissa officinalis flower oil,
-mentha spicata (spearmint) oil.

Administrare:
Presărați două-trei linguri de produs în apa din cadă sau într-un vas cu apă caldă.

Păstrare: A se păstra la temperaturi cuprinse între 0-25°C.

Rolul componentelor:
Numită şi Melissa, această plantă şi-a primit numele de la mierea parfumată pe care albinele o fac din florile ei: anticii greci credeau că mierea de roiniţă era nectarul, hrana privilegiată a zeilor olimpieni. În Evul Mediu, faimosul medic Paracelsus a numit roiniţa „elixirul vieţii” datorită efectului său calmant asupra inimii.
„Este tonică, [...] ajută digestia; [...] stimulează sistemul nervos pe care îl fortifică şi [...] induce starea de bună dispoziţie.” A. Gautier, Manuel des plantes medicinales, 1822.

Roiniţa sau „iarba stuparului” este cunoscută din antichitate, primul care a descris-o fiind medicul Eladei – Dioscoride-Pedanios, în sec. I e.n., care îi menţiona şi unele proprietăţi terapeutice. Fiind o plantă meliferă, este vizitată frecvent de albine. De altfel, numele ştiinţific de „Melissa” derivă din cuvîntul grecesc „Melitta”, care înseamnă albină.
Este o plantă medicinală bienală care creşte în soluri cu fertilitate ridicată, mai ales în sud-vestul ţării, dar şi în Banat. Tulpinile bogate ale roiniţei formează tufe înalte. Frunzele sunt lungi şi late, cu peri scurţi şi albi. În scop fitoterapeutic se folosesc frunzele sau planta cu inflorescenţă. Florile au culoare albă sau alb gălbuie. Mirosul seamănă cu cel al lămâiei, iar gustul roiniţei este acrişor.
Roiniţa este utilizată şi în gastronomie, ca şi condiment al preparatelor culinare. Această plantă vine cu o aromă dulce, asemănătoare celei de lămâie e folosită în ceaiurile aromate de plante, în vinuri sau lichioruri, dar şi în unele formule de apă de colonie sau parfumuri datorită uleiului volatil.
Planta are multiple proprietăţi terapeutice. Acţiunea antibacteriană, antivirală şi antifungică este dată de uleiul volatil dar şi de prezenţa unor acizi polifenolcarboxilici precum acid cafeic, clorogenic, rozmarinic. De asemenea, roiniţa stimulează capacitatea mentală, concentrarea şi memoria.
Cea mai râvnită şi controversată acţiune o reprezintă aceea în ameliorarea unor maladii neurovegetative cum este maladia Alzheimer. În urma unui studiu făcut pe pacienţi diagnosticaţi cu Alzheimer în stadiu incipient şi moderat s-a constatat faptul că extractul de roiniţă ar eun efect pozitiv asupra acestor pacienţi în special asupra agitaţiei exacerbate, un efect ala acestei maladii. Studiul a fost efectuat pe o perioadă de 4 luni, de către medici specialişti, în trei centre din Iran iar doza folosită a fost de 60 pic./zi extract de roiniţă.