Coșul tău
Nu mai sunt produse in coșul tău
Herbalfett, balsam cu extract de gălbenele, vitamina A și E, 250 ml - Transvital Quantum
Herbalfett, balsam cu extr. de gălbenele, vitamina A și E, 250 ml - Transvital Quantum
Balsamul cu extract de galbenele, vitamina E si vitamina A este un produs ideal destinat pentru protejarea si intretinerea pielii aspre, crapate, inflamate sau ranite, de pe intregul corp. Proprieta?ile antiseptice si relaxante ale extractului de galbenele sunt descrise pe larg in literatura de specialitate.
Prin cumpararea acestui produs se acorda pana la 15 puncte de loialitate. Cosul tau va totaliza 15 puncte care poate/pot fi schimbat(e) intr-un cupon de 0,30 lei.
Herbalfett, balsam cu extr. de gălbenele, vitamina A și E, 250 ml - Transvital Quantum
Balsamul cu extract de galbenele, vitamina E si vitamina A este un produs ideal destinat pentru protejarea si intretinerea pielii aspre, crapate, inflamate sau ranite, de pe intregul corp. Proprieta?ile antiseptice si relaxante ale extractului de galbenele sunt descrise pe larg in literatura de specialitate.
Compozitie:
Petrolatum, Paranum liquidum, Tocopheryl acetate (vitamina E), Retinyl palmitate (vitamina A), Argan oil, Calendula ocinalis flower extract, Isopropyl myristate, Parfum, carotene.
Administrare:
Se aplica pe piele in strat subtire si se maseaza pana la absorbtie completa.
Rolul componentelor:
Galbenelele se pot utiliza sub formă de infuzie, decoct, ceaiuri, comprese, spălături, măşti şi produse cosmetice. În funcţie de afecţiunea care se doreşte a fi tratată, gălbenelele pot fi utilizate pentru tratament local (creme, comprese, maşti, spălături) sau pentru tratamente sistemice (decoct, infuzie, ceai etc).
Au capacitatea de a ajuta organismul în lupta împotriva infecţiilor, având acţiuni antiinflamatoare, antiseptice, antibacteriene şi antifungice prin prezenţa saponozidelor şi uleiului volatil. Gălbenelele au acțiune cicatrizantă, emolientă și demulcentă datorită mucilagiilor, care formează geluri vâscoase, formând astfel un strat coloidal protector pentru mucoase și ţesuturi. Efectul cicatrizant al gălbenelelor se datorează carotenoidelor care asigură multiplicarea celulelor precum şi un efect antioxidant benefic împotriva radicalilor liberi.
Un studiu făcut asupra efectelor gălbenelelor asupra unui grup de pacienți cu probleme gastrice, mai exact ulcer gastroduodenal și gastrită hiperacidă; după tratamentul cu gălbenele, rezultatele au arătat dispariția nișei ulceroase la unii pacienți, aciditatea gastrică a scăzut foarte putin, ceea ce a condus la concluzia că gălbenelele acționează în aceste afecțiuni prin vindecarea epiteliului gastric, adică a acelui strat de protecție a stomacului care este lezat de boală. De asemenea se utilizează pentru vindecarea ulcerului bucal, la nivelul gâtului sau venos.
Un studiu făcut asupra efectelor gălbenelelor asupra unui grup de pacienți cu probleme gastrice, mai exact ulcer gastroduodenal și gastrită hiperacidă; după tratamentul cu gălbenele, rezultatele au arătat dispariția nișei ulceroase la unii pacienți, aciditatea gastrică a scăzut foarte putin, ceea ce a condus la concluzia că gălbenelele acționează în aceste afecțiuni prin vindecarea epiteliului gastric, adică a acelui strat de protecție a stomacului care este lezat de boală. De asemenea se utilizează pentru vindecarea ulcerului bucal, la nivelul gâtului sau venos.
Denumirea ştiinţifică se datorează faptului că înfloreşte aproape tot anul, adică, în vechiul calendar roman, la toate calendele. În franceză, acestea poartă numele de „souci”, cu referire la culoarea plantei, derivat de la „floarea soarelui”. Potrivit unei legende engleze, Fecioarei Maria îi plăcea să-şi împletească în păr gălbenele; de aceea, în limba engleză, aceasta floare este numită „marigold”, însemnând „aurul Mariei”. Practicienii din secolul al XVII-lea o recomandă pentru „întărirea inimii” şi în tratarea variolei şi rujeolei.
Se pot utiliza sub formă de infuzie, decoct, ceaiuri, comprese, spălături, măşti şi produse cosmetice. În funcţie de afecţiunea care se doreşte a fi tratată, gălbenelele pot fi utilizate pentru tratament local (creme, comprese, maşti, spălături) sau pentru tratamente sistemice (decoct, infuzie, ceai etc).
Au capacitatea de a ajuta organismul în lupta împotriva infecţiilor, având acţiuni antiinflamatoare, antiseptice, antibacteriene şi antifungice prin prezenţa saponozidelor şi uleiului volatil. Gălbenelele au acțiune cicatrizantă, emolientă și demulcentă datorită mucilagiilor, care formează geluri vâscoase, formând astfel un strat coloidal protector pentru mucoase și ţesuturi. Efectul cicatrizant al gălbenelelor se datorează carotenoidelor care asigură multiplicarea celulelor precum şi un efect antioxidant benefic împotriva radicalilor liberi.
Un studiu făcut asupra efectelor gălbenelelor asupra unui grup de pacienți cu probleme gastrice, mai exact ulcer gastroduodenal și gastrită hiperacidă; după tratamentul cu gălbenele, rezultatele au arătat dispariția nișei ulceroase la unii pacienți, aciditatea gastrică a scăzut foarte putin, ceea ce a condus la concluzia că gălbenelele acționează în aceste afecțiuni prin vindecarea epiteliului gastric, adică a acelui strat de protecție a stomacului care este lezat de boală. De asemenea se utilizează pentru vindecarea ulcerului bucal, la nivelul gâtului sau venos.
Se pot utiliza sub formă de infuzie, decoct, ceaiuri, comprese, spălături, măşti şi produse cosmetice. În funcţie de afecţiunea care se doreşte a fi tratată, gălbenelele pot fi utilizate pentru tratament local (creme, comprese, maşti, spălături) sau pentru tratamente sistemice (decoct, infuzie, ceai etc).
Au capacitatea de a ajuta organismul în lupta împotriva infecţiilor, având acţiuni antiinflamatoare, antiseptice, antibacteriene şi antifungice prin prezenţa saponozidelor şi uleiului volatil. Gălbenelele au acțiune cicatrizantă, emolientă și demulcentă datorită mucilagiilor, care formează geluri vâscoase, formând astfel un strat coloidal protector pentru mucoase și ţesuturi. Efectul cicatrizant al gălbenelelor se datorează carotenoidelor care asigură multiplicarea celulelor precum şi un efect antioxidant benefic împotriva radicalilor liberi.
Un studiu făcut asupra efectelor gălbenelelor asupra unui grup de pacienți cu probleme gastrice, mai exact ulcer gastroduodenal și gastrită hiperacidă; după tratamentul cu gălbenele, rezultatele au arătat dispariția nișei ulceroase la unii pacienți, aciditatea gastrică a scăzut foarte putin, ceea ce a condus la concluzia că gălbenelele acționează în aceste afecțiuni prin vindecarea epiteliului gastric, adică a acelui strat de protecție a stomacului care este lezat de boală. De asemenea se utilizează pentru vindecarea ulcerului bucal, la nivelul gâtului sau venos.
Vitamina E mai este numita şi vitamina fertilităţii, datorită rolului pe care îl are în procesul fertilităţii, vitamina E face parte dintre substanţele cu o importantă acţiune antioxidantă.Datorită acţiunilor sale ca antioxidant, vitamina E se recomandă în tratarea a numeroase boli: scăderea imunităţii, lupus eritematos diseminat, afecţiuni cardiovasculare, Zona Zoster, hemoroizi, ulcer gastric, litiază biliară, dismenoree, fibrom uterin, astm bronşic, ascită şi altele. Prin acţiunea sa puternic antioxidantă vitamina E este utilă şi în tratamentul epilepsiei.
Vitamina E reduce considerabil riscul apariţiei cataractei, a unor forme de cancer (gastrointestinal, pulmonar), asigură protecţia organismului împotriva dioxidului de azot (smogul), a radiaţiilor, chimioterapicelor şi a fumului de ţigară.
Vitamina E măreşte fecunditatea. Ea intervine în procesul fertilităţii, stimulând la bărbaţi formarea spermatozoizilorşi asigurând buna desfăşurarea a sarcinii la femei.
Aportul corespunzător de vitamina E scade de patru ori riscul apariţiei bolii Parkinson. La bolnavii deja afectaţi de această maladie, aportul alimentar crescut de vitamina E încetineşte procesul de degradare a neuronilor şi evoluţia bolii.
Deficitul de vitamina E determină anemie hemolitică (datorită fragilităţii crescute a eritrocitelor şi scăderii duratei de viaţă a acestora), afecţiuni neurologice cu evoluţie lent progresivă, caracterizate prin ataxie, areflexie, pierderea sensibilităţii proprioceptive şi vibratorii (neuropatii motorii şi senzoriale reversibile), distrofii musculare, creşterea cantităţii de colesterol în ser şi în muşchi, precum şi instalarea aterosclerozei.
Carenţa de vitamina E se întâlneşte mai des la bătrâni şi la malnutriţi cu diferite boli cronice, sindromul ameliorându-se la tratamentul parenteral cu vitamina E.
Carenţele de vitamina E pot apărea în caz de afecţiuni hepatice, renale, anumite tipuri de cancer etc şi se manifestă prin: anemie, acne, greaţă, afecţiuni cardiovasculare, hepatice şi gastrointestinale, diaree, impotenţă sexuală, leziuni ale aparatului genital feminin şi masculine, oboseală musculară şi scăderea masei musculare, mers instabil, pierderea reflexelor.
Excesul de vitamina E apare la doze farmaceutice foarte mari (300-800 mg/zi), putând conduce la oligospermie, azoospermie în cazul bărbaţilor, iar la femei involuţie ovariană şi tulburări ale ciclului menstrual. De asemenea, administrarea excesivă de vitamina E scade absorbţia de vitamina K şi creşte astfel riscul producerii de hemoragii.
Necesarul zilnic de vitamina E este direct proporţional cu vârsta şi cantitatea de acizi polinesaturaţi din alimentele consumate, putând fi asigurat în general de o dietă echilibrată. Bătrânii, femeile însărcinate şi cele care alăpteaza au nevoie de un aport suplimentar de vitamina E.
Nou-născuţilor trebuie să li se administreze tocoferol până la apariţia propriei flore intestinale, deoarece laptele matern este sărac în această vitamină.
Doza recomandată zilnică pentru femei este de 8-10 mg pe zi şi 11-12 mg în perioada de alăptare iar pentru bărbaţi este de 10 mg pe zi
Cele mai bogate surse naturale de vitamina E se pot găsi în: germeni de grâu, uleiuri vegetale şi margarină, avocado, produse din cereale integrale, gălbenuş de ou, fructe cu coaja lemnoasă (nuci, arahide, alune, migdale), ficat, unt de arahide.
Vitamina E reduce considerabil riscul apariţiei cataractei, a unor forme de cancer (gastrointestinal, pulmonar), asigură protecţia organismului împotriva dioxidului de azot (smogul), a radiaţiilor, chimioterapicelor şi a fumului de ţigară.
Vitamina E măreşte fecunditatea. Ea intervine în procesul fertilităţii, stimulând la bărbaţi formarea spermatozoizilorşi asigurând buna desfăşurarea a sarcinii la femei.
Aportul corespunzător de vitamina E scade de patru ori riscul apariţiei bolii Parkinson. La bolnavii deja afectaţi de această maladie, aportul alimentar crescut de vitamina E încetineşte procesul de degradare a neuronilor şi evoluţia bolii.
Deficitul de vitamina E determină anemie hemolitică (datorită fragilităţii crescute a eritrocitelor şi scăderii duratei de viaţă a acestora), afecţiuni neurologice cu evoluţie lent progresivă, caracterizate prin ataxie, areflexie, pierderea sensibilităţii proprioceptive şi vibratorii (neuropatii motorii şi senzoriale reversibile), distrofii musculare, creşterea cantităţii de colesterol în ser şi în muşchi, precum şi instalarea aterosclerozei.
Carenţa de vitamina E se întâlneşte mai des la bătrâni şi la malnutriţi cu diferite boli cronice, sindromul ameliorându-se la tratamentul parenteral cu vitamina E.
Carenţele de vitamina E pot apărea în caz de afecţiuni hepatice, renale, anumite tipuri de cancer etc şi se manifestă prin: anemie, acne, greaţă, afecţiuni cardiovasculare, hepatice şi gastrointestinale, diaree, impotenţă sexuală, leziuni ale aparatului genital feminin şi masculine, oboseală musculară şi scăderea masei musculare, mers instabil, pierderea reflexelor.
Excesul de vitamina E apare la doze farmaceutice foarte mari (300-800 mg/zi), putând conduce la oligospermie, azoospermie în cazul bărbaţilor, iar la femei involuţie ovariană şi tulburări ale ciclului menstrual. De asemenea, administrarea excesivă de vitamina E scade absorbţia de vitamina K şi creşte astfel riscul producerii de hemoragii.
Necesarul zilnic de vitamina E este direct proporţional cu vârsta şi cantitatea de acizi polinesaturaţi din alimentele consumate, putând fi asigurat în general de o dietă echilibrată. Bătrânii, femeile însărcinate şi cele care alăpteaza au nevoie de un aport suplimentar de vitamina E.
Nou-născuţilor trebuie să li se administreze tocoferol până la apariţia propriei flore intestinale, deoarece laptele matern este sărac în această vitamină.
Doza recomandată zilnică pentru femei este de 8-10 mg pe zi şi 11-12 mg în perioada de alăptare iar pentru bărbaţi este de 10 mg pe zi
Cele mai bogate surse naturale de vitamina E se pot găsi în: germeni de grâu, uleiuri vegetale şi margarină, avocado, produse din cereale integrale, gălbenuş de ou, fructe cu coaja lemnoasă (nuci, arahide, alune, migdale), ficat, unt de arahide.
- Stoc
- In Stoc Furnizor - Livrare in 3-5 zile lucratoare
- Cantitate
- 250 ml
- Forma de prezentare
- Cutie
Distribuitor al brandurilor Parapharm si Transvital
Nicio recenzie
Tap to zoom
