Ceai Talpa Gastei 50g Fares

Ceai Talpa Gastei 50g Fares

Susţine buna funcţionare a aparatului cardiovascular.
Ajută la menţinerea unei tensiuni arteriale sănătoase.
Ajută la menţinerea relaxării şi a unei stări mentale de bine.

Beneficii:
-ajută la menţinerea sănătăţii inimii şi a arterelor coronare
-susţine tonusul muşchiului cardiac şi contribuie la reglarea ritmului bătăilor inimii
-susţine vasodilataţia în sistemul circulator coronarian şi periferic, ajutând la buna irigare a muşchiului cardiac şi a extremităţilor
-contribuie la menţinerea unei tensiunii arteriale normale
-contribuie la calmarea stărilor de nelinişte şi agitaţie nervoasă, calmarea mentalului, ajutor în obţinerea unui somn profund şi relaxant
-util în diminuarea disconfortului cauzat de menopauză; tonic uterin
-util pentru calmarea şi protecţia mucoaselor tractului digestiv.

Compozitie:
-partea aeriană a plantei Leonurus cardiaca L., fam. Lamiaceae, conţine substanţe amare, iridoide, alcaloizi, flavone, compuşi polifenolcarboxilici, saponine, tanin, ulei volatil, vitaminele A, C, E.

Administrare:
Peste o linguriţă plantă se toarnă 200 ml apă clocotită şi se lasă 10-15 minute acoperit, apoi se strecoară.

Se beau 3 căni cu ceai pe zi.
Pentru relaxare se bea o cană cu ceai seara, înainte de culcare.

Atentionari:
Nu se recomandă în caz de hipersensibilitate la această plantă.
Acest ceai nu este indicat femeilor însărcinate şi mamelor care alăptează.

Rolul componentelor:
Specie erbacee perenă, crescând până la 0,5-1,5 m înălţime, cu tulpini tetramuchiate goale în interior, cu peri pe muchii; frunze opuse, palmat-lobate, cele superioare cu 3 lobi, cu peri aspri; florile roz, grupate în verticile strânse, la subsuoara frunzelor. Se recoltează părţile aeriene superioare, în iulie-septembrie.
Grecii antici recomandau Leonurus femeilor însărcinate suferind de anxietate, această utilizare continuând mult după aceea, de aici rezultând şi denumirea englezească a plantei – Motherwort = iarba mamei.
Altă acţiune principală a plantei se manifestă asupra inimii, dând speciei denumirea de cardiaca, derivând din grecescul kardiaca, sau inimă.
În China antică, avea reputaţia de a susţine longevitatea.
În Europa a fost cunoscută prima dată ca tratament pentru bolile bovinelor. Coloniştii au introdus-o în America de Nord în secolul XIX, eclecticii recomandând-o pentru stimularea menstruaţiei şi ca ajutor pentru explulzarea placentei după naştere.
Indienii Cherokee o foloseau ca sedativ în afecţiuni nervoase.
În limbajul victorian al florilor, reprezenta dragostea ascunsă.
Utilizarea sa ca plantă medicinală pe teritoriul Europei este documentată de-a lungul a multor secole: Mattiolius (1626), Lonicerus (1679), Schröder (1685), (Benedum 2006), Wittstein (1882), Hoppe (1949), Hoppe (1957), Hoppe (1975), Weiss (2009).
Iarba de talpa gâştei conţine alkaloizi, flavone, compuşi fenilpropanici, taninuri, iridoide, glicozide cardiotonice, diterpene, taninuri, substanţe ce îi conferă proprietăţi sedative, antispastice, cardiotonice, antihipertensive, proprietăţi pentru care şi este des folosită astăzi în bine cunoscutele produse naturiste.
Talpa gâştei era recomandată încă din vechime în palpitaţii ale inimii (Mattiolius 1626), pentru reducerea durerilor cardiace (Lonicerus 1679), îmbunătăţirea fluxului sangvin la nivel cardiac (Lonicerus 1679), bătăi neregulate ale inimii (Lonicerus 1679), angina pectoris (Lonicerus 1679), afecţiuni cardiace la copii (Schröder 1685), afecţiuni pentru care este bine cunoscută ca tratament naturist şi în prezent. O întâlnim (şi sub formă de tinctură) recomandată ca tonic cardiac, vasodilatator coronarian şi periferic, hipotensiv, antiaritmic, sedativ, diuretic, tonic uterin, pentru afecţiunile cardiace de origine nervoasă, cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă. Talpa gâştei mai serveşte ca remediu naturist adjuvant pentru depresie, anxietate, insomnii, migrene, tulburări de menopauză, colite şi gastrite de natură nervoasă.