CEAI PADUCEL (FRUCTE,FRUNZE,FLORI) 25DZ X 2GR Hofigal

CEAI PADUCEL (FRUCTE,FRUNZE,FLORI) 25DZ X 2GR Hofigal

Fructele mature, florile si frunzele contin crataeguslactone, substante care stimuleaza activitatea cardiaca si manifesta o actiune benefica asupra vaselor sanguine, a miocardului si asupra centrilor nervosi vasculari. Fructele de paducel sunt bogate in bioflavonoide, antocianidine si proantocianidine, polifenoli, amine biogene cardiotonice. In flori se gasesc, in special, substante de natura flavonica (bioflavone) cu rol deosebit in metabolismul mineralelor, al microelementelor si al respiratiei celulare; flavonele ajuta la normalizarea tensiunii arteriale, la stimularea functiei cardiace si tonifica peretii capilarelor.

Prin continutul bogat in substante bioactive, ceaiul de paducel poseda proprietati cardiotonice, imbunatateste circulatia sanguina la nivelul arterelor coronare, actioneaza favorabil asupra muschiului cardiac inlaturand tulburarile coronariene cu substrat nervos, regleaza si normalizeaza activitatea inimii si a tensiunii arteriale, amelioreaza tulburarile de ritm cardiac; este hipocolesteroleminant, un relaxant bun, usor sedativ, are proprietati antioxidante.

Ingrediente: Produsul contine 1,36 g pulbere de fructe de paducel (Crataegi fructus) si 0,64 g pulbere de frunze si flori de paducel (Crataegi folium cum flore).

Se recomanda ca supliment alimentar in ameliorarea tulburarilor neurovegetative ale inimii (tulburari de ritm cardiac, insotite sau nu de palpitatii);

• are actiune benefica in stari de neliniste, de emotivitate, de frica, teama, vertij, tulburari ale inducerii somnului, stari de anxietate;
• valoros pentru sanatatea inimii in special la persoanele mai in varsta cu tulburari cardiace pentru intretinerea cordului senil si pentru normalizarea tensiunii arteriale;
• contribuie la ameliorarea tulburarilor cardiace care insotesc menopauza.

Ceaiul de paducel este util persoanelor in varsta de peste 50 ani pentru sustinerea functiei miocardului, imbunatatirea circulatiei sanguine la nivelul inimii, tonifierea peretilor vaselor coronariene si stoparea actiunii nocive a radicalilor liberi asupra cordului si a vaselor de sange.

Instrucțiuni de utilizare:

Ceaiul de paducel se prepara: 1 plic x 2,0 g la 250 ml apa fierbinte, prin infuzare timp de 10-15 minute.

Infuzia se consuma calda; 2 cani pe zi (una in timpul zilei, iar cea de a doua seara, cu jumatate de ora inainte de culcare); se bea incet, inghititura cu inghititura.

In tulburari ale somnului, persoanele in varsta si cele cu emotivitate deosebita pot folosi ceaiul de paducel cu regularitate timp indelungat (cel putin 6 luni pe an).

Prezentare: cutie plianta continand 25 plicuri a cate 2,0 g.

Conditii de pastrare:

A se pastra la temperaturi sub 25°C, ferit de umiditate si lumina, in ambalajul original !

A nu se depasi doza recomandata pentru consumul zilnic !

A nu se utiliza dupa data de expirare inscrisa pe ambalaj !

A nu se lasa la indemana si vederea copiilor mici !

Rolul componentelor:

Păducelul este un arbust spinos de 2-5 m înălţime, având frunzele împărţite în 2-5 lobi neregulaţi dinţaţi, florile albe formând umbele rare. Creşte în toată Europa la marginea pădurilor şi prin luminişuri şi înfloreşte în aprilie-mai.

Dioscorides menţionează păducelul în lucrarea sa în primul secol D.H. Îl numeşte krátaios, cuvânt care se crede că derivă din grecescul krátys – „greu” sau „puternic” – făcând referire la lemnul său dur. O etimologie alternativă asociază numele cu kratos, însemnând „întotdeauna a fost aici”.

În secolul III Î.H., Theophrastus, îl denumeşte „kunosbatos”, ceea ce a dus la introducerea sa în cărţile medievale de profil (Lonicerus) sub numele de Cynosbatus Theophrasti. Specia denumită monogyna înseamnă monostylus (cu o singură sămânţă).

Teutonii utilizau fructele ca aliment.

Cărţile din Evul Mediu recomandau păducelul pentru colici stomacale şi diaree. Prima sa menţiune privind efectele cadriace a fost făcută de Quercetanus, medicul personal al regelui Henric al IV-lea al Franţei, care a născocit un sirop anti-îmbătrânire din plantă.

Un medic irlandez – Green – a determinat răspândirea reputaţiei sale de medicament pentru inimă în a doua jumătate a secolului XIX; de atunci şi-a menţinut o poziţie fermă în repertoriul fitoterapiei.

Acţiunile sale farmacologice se datorează conţinutului în compuşi fenolici, în special flavonoide cărora li se atribuie multe din proprietăţile plantei.

Păducelul (atât fructele, cât şi frunzele cu flori) produce o tonifiere a cordului şi o scădere a presiunii sangvine, restabilind pulsul şi echilibrul între presiunea sângelui şi activitatea muşchiului cardiac. Efectele sale la nivel cardiovascular, multe dintre ele dovedite ştiinţific, se consideră a fi rezultatul activităţii inotropice, a abilităţii de a creşte integritatea vaselor sangvine şi îmbunătăţirea fluxului sangvin coronarian, şi efectelor pozitive asupra utilizării oxigenului.

Este utilizat tradiţional ca tonic cardiac iar utilizările sale curente, ca suport pentru funcţiile cardiace şi circulatorii, includ tratamentul anginei, hipertensiunii, aritmiilor şi insuficienţei cardiace cronice NYHA II.

Ultimele cercetări au evidenţiat şi activitatea antioxidantă a preparatelor din păducel.