CEAI IZMA BUNA (TURCEASCA) ECO 50gr SONNENTOR

CEAI IZMA BUNA (TURCEASCA) ECO 50gr SONNENTOR

Izma buna este intrebuintata la prepararea unor medicamente, a unor parfumuri, si drept condiment, avand un miros placut si gust racoritor. Aceasta este un soi de menta cu un continut scazut de mentol, seduce cerul gurii cu prospetimea delicata si o aroma usoara de fructe.

Ingredient activ:

Menta fortifica sistemul nervos, redreseaza functiunile stomacului, ajuta la dezintoxicarea organismului prin diureza si transpiratia pe care o produce.

Beneficii:

• Combate durerile reumatice si mancarimile provocate de urticarii.
• Actiune linistitoare asupra durerilor de stomac, calmand spasmele, ceaiul este un bun medicament in tulburarile digestive si hepatice.
• Proprietati antiseptice si antispasmodice.
• Fortificarea sistemului nervos.

Recomandari:

• Tulburari digestive si hepatice.
• Diaree.
• Dezintoxicarea prin diureza.

Mod de utilizare: Pentru o cana de ceai, turnati apa fierbinte peste o lingurita de ceai.

Timp infuzare: max. 10 minute, temperatura apei: 100°C.

In starile de debilitate se recomanda bai intaritoare cu frunze de izma. Intr-un saculet de panza se pune o jumatate de kilogram de izma maruntita si se agita in apa calda a baii. Actiunea reconfortanta a izmei se mareste daca i se adauga roinita, cimbrisor si flori de tei."

Compozitie: 100% Izma buna Ecologica.

Forma de prezentare: 50g.

100% Bio Ecologic

Ambalat manual

Ambalaj compostabil

Rolul componentelor:

Roinita - Numită şi Melissa, această plantă şi-a primit numele de la mierea parfumată pe care albinele o fac din florile ei: anticii greci credeau că mierea de roiniţă era nectarul, hrana privilegiată a zeilor olimpieni. În Evul Mediu, faimosul medic Paracelsus a numit roiniţa „elixirul vieţii” datorită efectului său calmant asupra inimii.

„Este tonică, [...] ajută digestia; [...] stimulează sistemul nervos pe care îl fortifică şi [...] induce starea de bună dispoziţie.” A. Gautier, Manuel des plantes medicinales, 1822.

Roiniţa sau „iarba stuparului” este cunoscută din antichitate, primul care a descris-o fiind medicul Eladei – Dioscoride-Pedanios, în sec. I e.n., care îi menţiona şi unele proprietăţi terapeutice. Fiind o plantă meliferă, este vizitată frecvent de albine. De altfel, numele ştiinţific de „Melissa” derivă din cuvîntul grecesc „Melitta”, care înseamnă albină.

Este o plantă medicinală bienală care creşte în soluri cu fertilitate ridicată, mai ales în sud-vestul ţării, dar şi în Banat. Tulpinile bogate ale roiniţei formează tufe înalte. Frunzele sunt lungi şi late, cu peri scurţi şi albi. În scop fitoterapeutic se folosesc frunzele sau planta cu inflorescenţă. Florile au culoare albă sau alb gălbuie. Mirosul seamănă cu cel al lămâiei, iar gustul roiniţei este acrişor.

Roiniţa este utilizată şi în gastronomie, ca şi condiment al preparatelor culinare. Această plantă vine cu o aromă dulce, asemănătoare celei de lămâie e folosită în ceaiurile aromate de plante, în vinuri sau lichioruri, dar şi în unele formule de apă de colonie sau parfumuri datorită uleiului volatil.

Planta are multiple proprietăţi terapeutice. Acţiunea antibacteriană, antivirală şi antifungică este dată de uleiul volatil dar şi de prezenţa unor acizi polifenolcarboxilici precum acid cafeic, clorogenic, rozmarinic. De asemenea, roiniţa stimulează capacitatea mentală, concentrarea şi memoria.

Cea mai râvnită şi controversată acţiune o reprezintă aceea în ameliorarea unor maladii neurovegetative cum este maladia Alzheimer. În urma unui studiu făcut pe pacienţi diagnosticaţi cu Alzheimer în stadiu incipient şi moderat s-a constatat faptul că extractul de roiniţă ar eun efect pozitiv asupra acestor pacienţi în special asupra agitaţiei exacerbate, un efect ala acestei maladii. Studiul a fost efectuat pe o perioadă de 4 luni, de către medici specialişti, în trei centre din Iran iar doza folosită a fost de 60 pic./zi extract de roiniţă.