Ceai GASTROPROTECT vrac 50 g Steaua Divina

Ceai GASTROPROTECT vrac 50 g Steaua Divina 

Gastroprotect amestec de plante pentru ceai optimizeaza buna functionare a stomacului, imbunatateste digestia, creste pofta de mancare, imbunatateste activitatea intestinala, amelioreaza durerile.

Compozitie:

• Fenicul (Foeniculum vulgare),
• In (Linum usitatissimum),
• Menta (Mentha piperita),
• Musetel (Matricaria chamomilla),
• Nalba-mare (Althaea officinalis),
• Tei (Tilia cordifolia).

Actiuni:

• Stimulent al digestiei
• gastroprotector
• antispastic
• gastro-intestinal
• calmant
• cicatrizant
• tonic al stomacului
• antiinflamator
• antialgic
• aperitiv
• carminativ
• coleretic-colagog

Indicatii: Se recomanda ca adjuvant in:

• dureri gastrice
• aerofagii
• gastrita
• tulburari de digestie
• digestie lentam
• anorexie
• enterocolita
• colici intestinale
• meteorism
• abdominal
• diaree cronica
• diskinezie biliara
• ulcer gatro-duodenal

Contraindicatii: Alergie la oricare dintre componentele produsului.

Mod de administrare: 

• macerat la rece: se macereaza timp de 6-8 ore (de seara pana dimineata) 3-4 linguri din amestecul de plante intr-un litru de apa plata. Se strecoara si se beau 3-4 cani de macerat in decursul unei zile inainte de masa.
• infuzie: 3-4 linguri din amestecul de plante la 1l de apa clocotita se pastreaza 15 min. la temperatura camerei apoi se strecoara si se bea. Se administreaza cate o cana de infuzie de 3 ori pe zi.
• pulbere de planta: se macina fin amestecul de plante cu ajutorul unei rasnite electrice. Se administreaza sublingual timp de 15 min de 3-4 ori pe zi aproximativ cate o lingurita din pulberea obtinuta apoi se inghite cu apa. Eficienta terapeutica creste daca administrarea maceratului infuziei sau pulberii de planta se face pe stomacul gol.

Rolul componentelor:

Cunoscut ca plantă medicinală şi condiment peste tot în lume, începând chiar din perioada antică datorită aromei sale plăcute, feniculul, sau molura, este o specie ierbacee, bienală sau perenă, la noi exclusiv de cultură, cu tulpina ce ajunge până la 1-2m, ramificată de la bază, frunze de 3-4 ori sectate, cu fragmente filiforme. Florile mici, galbene, grupate în umbele. Fructele alungite, grupate câte două, cu 5 coaste proeminente fiecare, şi plăcut aromate.

Citat de Theophrastus, Plinius şi Columella; după Dioscorides iarba şi fructul stimulează secreţia lactată. În cartea de reţete a lui Marcellus Empiricus din Bordeaux (aprox. secolul V D.H.) era recomandat ca remediu pentru tuse.

În majoritatea cărţilor mai vechi sau mai noi de specialitate, feniculul este prezentat ca şi carminativ, stimulent, galactogog, diuretic şi diaforetic, cu utilizare în colici însoţite de flatulenţă, amenoree şi hiposecreţie lactată, şi de asemenea pentru corectarea gustului pe lângă alte substanţe cu gust neplăcut.

Medicina ştiinţifică românească de la începutul secolului XX, consideră că feniculul este cel mai preferabil mijloc de stimulare a secreţiei lactate. În plus are o acţiune carminativă şi înlesneşte expectoraţia. De asemenea, un ceai de fenicul este eficace în combaterea convulsiilor şi deci indicat în tusea măgărească (convulsivă), astm, precum şi în catarurile bronhiale cronice; în plus, stimulează apetitul şi va combate diverse tulburări stomacale.

Efectele antispasmodice, antiinflamatoare, secretomotoare şi antibacteriane ale uleiului esenţial de fenicul au fost demonstrate în studii in vitro şi în studii pe animale. Tot studiile pe animale au demonstrat şi efectele secretolitic şi expectorant ale anetolului şi fenconei, cât şi ale infuziei din fructele de fenicul in vitro.

Activitatea estrogenică este pusă pe seama trans-anetolului.

În studii experimentale in vitro sau in vivo au mai fost evidenţiate şi alte efecte ale feniculului: hepatoprotector, hipotensiv, hipoglicemic şi anestezic local.