Green Tea Extract 30 capsule Zenyth

Green Tea Extract 30 capsule Zenyth

Green Tea – EGCG Extract este un supliment alimentar cu extract standardizat din frunze de ceai verde. Produsul este standardizat la 98% polifenoli, fiecare capsulă conținând 200 mg EGCG (epigalocatehin-3-galat).

Ce este EGCG?

Ceaiul verde conține aproximativ 4000 de compuși bioactivi, dintre care cei mai importanți sunt polifenolii (catehinele și derivații lor). Dintre aceste catehine, cel mai studiat este epigalocatehin-3-galatul (EGCG), care este un antioxidant puternic.

EGCG contribuie la reducerea inflamației, la controlul greutății, la prevenirea bolilor cardiovasculare și neurodegenerative.

Cum te ajută produsul Green Tea – EGCG Extract?

• Protecție antioxidantă.
• Susținerea metabolismului.
• Întărirea imunității (imunomodulator și antialergic).
• Menținerea sănătății cardiovasculare.
• Reducerea inflamației.
• Neuroprotector, susținerea sănătății creierului.
• Menținerea în limite normale a colesterolului și glicemiei.
• Ceaiul verde îți protejează imunitatea
• Ceaiul verde este recunoscut ca un foarte bun antiviral și protector al imunității. Catehinele din ceaiul verde, în special EGCG, au capacitatea de a ataca membrana virusului și de a preveni infecția.

Un studiu publicat în 2011, în BMC complementary and alternative medicine (Effects of green tea catechins and theanine on preventing influenza infection among healthcare workers: a randomized controlled trial), a urmărit 197 de persoane care lucrau în domeniul sanitar pentru o perioadă de 5 luni, pe parcursul sezonului rece. 98 dintre participanți au primit capsule cu extract de ceai verde (378 mg catehine, corespunzător la 270 mg EGCG) plus 210 mg l-teanină. Grupul de control, de 99 persoane, a primit o substanță placebo. Participanților li s-a cerut să raporteze simptomele de gripă și răceală, cum ar fi febra, tusea, durerea în gât, durerile de cap sau musculare. S-a dovedit că în grupul care a primit extract de ceai verde au răcit de 3 ori mai puține persoane.

Ingrediente/capsulă:

• Extract standardizat natural, cu min. 98% polifenoli și min. 40% EGCG, din frunze de ceai verde (Camellia sinensis)** – 500 mg.
• Capsulă: gelatină*.

Proveniență: *UE; **Non-UE.

O capsulă conține 200 mg EGCG (epigalocatehin-3-galat).

Mod de administrare

• Adulți: 1 capsulă pe zi sau conform recomandării specialistului.
• Produsul nu are restricții cu privire la durata de administrare și nu creează dependență.

Atenționări

Produsul nu este recomandat copiilor, femeilor însărcinate sau care alăptează, persoanelor cu alergie la oricare dintre ingrediente.

Condiții de păstrare: În ambalajul original, bine închis, la loc uscat, ferit de lumină și căldură.

A se consuma, de preferință, înainte de data de expirare înscrisă pe ambalaj (a se vedea Exp și Lot de pe capac).

Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o dietă variată și echilibrată și un mod de viață sănătos! A nu se depăși doza recomandată pentru consumul zilnic! A nu se lăsa la îndemâna și la vederea copiilor mici!

Fabricat în sistem integrat de management calitate – siguranță alimentară SR EN ISO 9001:2015, ISO 22000:2018.

Rolul componentelor:

În prezent cel mai mult ceaiul verde este folosit în probleme stomacale, migrene, simptome de oboseală, vomă şi diaree, şi nu în ultimul rând ca stimulent, şi în curele de slăbire.

Datorită conţinutului de cafeină frunzele de ceai verde prezintă efect stimulent central, antidepresiv şi diuretic. S-au reportat de asemenea efecte inotropic pozitiv, astringent, stimulent al secreţiei acide gastrice, de glicoliză şi lipoliză, fiind astfel incluse în palmaresul său proprietăţi hipocolesterolemiante şi hipoglicemiante. Frunzele de ceai verde sunt utile în stimularea apetitului, în stări de sete, ca diaforetice, diuretice, detergente şi resolvente.

Taninurile prezente în frunzele de ceai îi conferă proprietăţile astringente. Catecholii ajută la îmbunătăţirea funcţionării capilarelor şi altor vase sangvine mici.

Mai sunt utile în poliomielită, reumatism şi infecţii respiratorii, pentru reducerea efectelor expunerii la radiaţii, ca şi în prevenirea cariilor dentare, şi sunt cunoscute bineînţeles pentru efectul lor antioxidant.

Ghimbirul este o specie originară din Asia tropicală; perenă, cu rizom cărnos, ramificat ca o mână cu degete, cu tulpini aeriene ierboase ce se reînnoiesc anual, unele fiind înalte cu frunze, altele scurte, reproducătoare, purtând florile.

Denumirea provine de la grecescul zingiber, cuvânt de origine sanscrită.

Plantă medicinală cunoscută din vechime, ghimbirul a fost utilizat ca remediu în medicina tradiţională chineză şi indiană de mai bine de 2500 de ani. În medicina Ayurvedică a fost folosit ca remediu natural carminativ, anti-colitic, pentru stimularea digestiei, pentru hemoroizi, boli cronice ale pielii, obezitate şi sângerări anormale după naştere. În Medicina Tradiţională Chineză a fost şi este recomandat în balonare, tuse, vomă, diaree şi reumatism.

În Europa ghimbirul a fost menţionat în secolul I de către medicul grec Dioscorides, pentru proprietăţile sale digestive, pentru stimularea intestinală şi ca util pentru stomac. Din jurul anilor 1100 a fost utilizat în toate ţările europene. În lucrările medicale europene vechi, scrise de Harpestreng cca.1200, Lonicerus 1564, Matthiolus 1626, Bentley şi Trimen 1880, ghimbirul este descris ca util pentru stimularea apetitului şi a digestiei, pentru intestin şi pentru infecţii bucale şi gingivale. Monografiile ghimbirului au fost şi încă sunt parte din majoritatea farmacopeelor europene şi non-europene [Imbesi 1964; Farmacopeea Republicii Populare Chineze 2005; Farmacopeea Ayurvedică Indiană; Farmacopeea Indiană 2007] şi bineînţeles din Farmacopeea Europeană 7. Farmacopeea Chineză recomandă ghimbirul în senzaţii de rece, vomă şi diaree însoţite de extremităţi reci şi puls slab; pentru dispnee şi tuse cu expectoraţie abundentă.

Rădăcina de ghimbir conţine ulei esenţial cu peste 100 de compuşi identificaţi, în principal compuşi terpenoidici. Principiile responsabile de gustul picant, sau constituenţii non-volatili, ai ghimbirului, sunt considerate responsabile pentru proprietăţile aromatice ale acestuia, şi pentru activitatea farmacologică. Printre acestea: gingerolii, shagaolii, gingerdione, paradol, vallinoide, galanali A şi B, şi zingerona. Alţi compuşi ai ghimbirului constau în carbohidraţi, grăsimi, minerale, oleorezine, vitamine, ceruri, enzime proteolitice. Rizomul de ghimbir conţine venilil-cetone pungente, incluzând (6)-gingerol şi (6)-paradol, pentru acestea raportându-se activitate puternic antiinflamatoare precum şi proprietăţi antitumorale.

Pe lângă aceste proprietăţi bine cunoscute, datorită cărora găsim ghimbirul individual sau în combinaţii în produsele naturiste de la noi, acesta mai posedă proprietăţi antiemetice, antinociceptive, antitusive (siropuri de tuse), antioxidante, cardiotonice, imunomodulatoare şi chiar hipocolesterolemiante. Ghimbirul, fiind un agent termogenic, poate fi considerat ca agent funcţional pentru restaurarea unei balanţe energetice pozitive, şi ca urmare poate fi util în terapia naturistă a obezităţii.