CALMOSED 70 capsule Favisan

CALMOSED 70 capsule Favisan

Pentru sănătatea sistemului nervos și cardiovascular.

Contribuie la diminuarea stărilor de excitabilitate fizică și senzorială.

Suport pentru funcționarea normală a sistemului nervos, pentru reducerea tensiunii nervoase.

Ajută la menținerea stării de relaxare, contribuie la un somn sănătos. Suport pentru funcția cardiacă, pentru reducerea frecvenței pulsului cardiac, pentru creșterea fluxului sanguin, pentru buna oxigenare a celulei nervoase.

Este suport pentru reducerea spasmelor, crește rezistența organismului la stres. Suport pentru fluidizarea și purificarea sângelui, menține pereții vaselor și capilarelor nepermeabili, are efect favorabil asupra circulației sanguine în ansambul ei. Ajută la păstrarea presiunii sângelui în limite normale.

Contribuie la relaxarea vaselor de sânge; menține elasticitatea arterelor, asigură miocardului sângele oxigenat necesar.

Ajută inima să asigure debitul sanguin adecvat corpului, protejându-l de edemele consecutive acestei insuficiențe.

Mod de utilizare: ca supliment alimentar, câte 1-2 capsule de 3 ori/zi, ultima înainte de culcare

Doza zilnică recomandată: 3 x 1-2 capsule/zi

Ingrediente/cps.: 75 mg talpa gâștei (Leonurus cardiaca), 37,5 mg păducel (Crataegus monogyna), 37,5 mg valeriană (Valeriana officinalis), 25 mg hamei (Humulus Lupulus), 25 mg lavandă (Lavandula angustifolia), 25 mg sulfină (Melilotus officinalis), 25 mg iarbă mare (Inula helenium), gelatină (capsulă).

Rolul componentelor:

Păducelul este un arbust spinos de 2-5 m înălţime, având frunzele împărţite în 2-5 lobi neregulaţi dinţaţi, florile albe formând umbele rare. Creşte în toată Europa la marginea pădurilor şi prin luminişuri şi înfloreşte în aprilie-mai.

Dioscorides menţionează păducelul în lucrarea sa în primul secol D.H. Îl numeşte krátaios, cuvânt care se crede că derivă din grecescul krátys – „greu” sau „puternic” – făcând referire la lemnul său dur. O etimologie alternativă asociază numele cu kratos, însemnând „întotdeauna a fost aici”.

În secolul III Î.H., Theophrastus, îl denumeşte „kunosbatos”, ceea ce a dus la introducerea sa în cărţile medievale de profil (Lonicerus) sub numele de Cynosbatus Theophrasti. Specia denumită monogyna înseamnă monostylus (cu o singură sămânţă).

Teutonii utilizau fructele ca aliment.

Cărţile din Evul Mediu recomandau păducelul pentru colici stomacale şi diaree. Prima sa menţiune privind efectele cadriace a fost făcută de Quercetanus, medicul personal al regelui Henric al IV-lea al Franţei, care a născocit un sirop anti-îmbătrânire din plantă.

Un medic irlandez – Green – a determinat răspândirea reputaţiei sale de medicament pentru inimă în a doua jumătate a secolului XIX; de atunci şi-a menţinut o poziţie fermă în repertoriul fitoterapiei.

Acţiunile sale farmacologice se datorează conţinutului în compuşi fenolici, în special flavonoide cărora li se atribuie multe din proprietăţile plantei.

Păducelul (atât fructele, cât şi frunzele cu flori) produce o tonifiere a cordului şi o scădere a presiunii sangvine, restabilind pulsul şi echilibrul între presiunea sângelui şi activitatea muşchiului cardiac. Efectele sale la nivel cardiovascular, multe dintre ele dovedite ştiinţific, se consideră a fi rezultatul activităţii inotropice, a abilităţii de a creşte integritatea vaselor sangvine şi îmbunătăţirea fluxului sangvin coronarian, şi efectelor pozitive asupra utilizării oxigenului.

Este utilizat tradiţional ca tonic cardiac iar utilizările sale curente, ca suport pentru funcţiile cardiace şi circulatorii, includ tratamentul anginei, hipertensiunii, aritmiilor şi insuficienţei cardiace cronice NYHA II.

Ultimele cercetări au evidenţiat şi activitatea antioxidantă a preparatelor din păducel.

Atenţionări

Nu se recomandă în caz de hipersensibilitate la această plantă.

Nu este indicat în primul trimestru de sarcină.